Fără îndoială, evenimentul politic cel mai important al perioadei de care ne ocupăm a fost învestirea noului Guvern. Încă din perioada procedurilor prealabile, orientarea deputatului U.U.R. a avut în vedere să sensibilizeze de la bun început receptivitatea noilor miniștri față de problematica cetățenilor.

       Amintim în acest sens principiile învederate de către deputat Doamnei Prim-ministru VIORICA DĂNCILĂ, atitudine despre care am relatat în nota „Exigență la formarea noului Guvern” publicată în ediția precedentă a acestei rubrici. Ulterior, au fost adresate în același stil întrebări noilor demnitari.

       Pe de altă parte, domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a avut o intensă activitate în domeniul legiferării.  

 

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA MATERNĂ  

 

       Pentru parlamentarul nostru și pentru toți cei preocupați de modul de asigurare a condițiilor de învățământ în limba maternă, desemnarea domnului VALENTIN POPA ca Ministru al Educației Naționale a ridicat anumite semne de întrebare. Ca rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, domnul POPA a încercat să desființeze Secția de limbă și literatură ucraineană, demers asupra căruia a revenit numai la intervenția energică a autorităților sesizate de domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI . 

       Pentru a preîntâmpina revenirea la asemenea tendințe și pentru a clarifica lucrurile din capul locului, deputatul nostru a adresat de la Tribuna Camerei Deputaților o întrebare scrisă din expunerea căreia spicuim: 

       „În mod normal, nu ar trebui să avem vreo îndoială în legătură cu respectarea legii fundamentale a statului de către Guvernul ales de Parlament. Totuși, Dumneavoastră vă aflați la începutul activității ministeriale, ceea ce se cunoaște până acum despre concepțiile Domniei Voastre provenind din activitatea de management în învățământul superior. Tocmai de aceea, în interesul unei bune conlucrări, cu tot respectul dar și cu franchețe, ca deputat reprezentând minoritatea ucraineană din România aș dori să știu dacă vă mențineți dorințele de limitare a învățământului în limba ucraineană pe care le-ați manifestat ca rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. 

        Intenționam să pun această întrebare în contextul procedurii de investire, dar am ținut seama de asigurările date cu prilejul soluționării diferendului privind Secția de limba ucraineană de la Universitatea din Suceava. Iată însă că, la începutul mandatului Dumneavoastră, primesc semnale că reținerile pe care le-ați avut în trecut se repetă în forme noi.” 

        În continuare, domnul deputat a oferit exemple concrete care suscită îngrijorare, așteptând răspuns scris despre rezolvarea lor.

 

AȘTEPTĂRI DE LA ÎNALT NIVEL 

 

        Cu aceeași intenție de a responsabiliza membrii noului Guvern față de semnificațiile mai profunde ale stilului birocratic, delăsător, a fost abordată și sesizarea transmisă parlamentarului de domnul SCUBLI FLORENTIN VASILE, Primarul municipiului Sighetu Marmației în legătură cu blocarea finanțării proiectului de reabilitare a Liceului pedagogic „Taras Sevcenko” De aceea, domnul deputat a optat pentru formula de a se adresa domnului PAUL STĂNESCU nu numai în calitatea acestuia de Ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ci, în primul rând, cu referire la calitatea de Vicepremier:

       Cităm: 

      „Mă adresez Domniei Voastre în calitatea mai înaltă pe care o aveți, convins să din perspectiva participării la conducerea Guvernului aveți o cuprindere mai largă asupra treburilor politice mai complexe decât birocrația ministerială. 

       În acest sens, sunteți la curent, desigur, cu problemele mai delicate intervenite în relațiile cu Ucraina și cu semnificațiile, pozitive sau negative, pe care rezolvări punctuale ale anumitor probleme ale administrației publice le pot avea în relațiile externe. Manifest această preocupare ca participant la demersurile diplomatice prin care s-au detensionat parțial problemele apărute în legătură cu soarta școlilor românești din Ucraina, demersuri în timpul cărora am scos în evidență bunele practici din țara noastră.

       Sunt convins, de asemenea, că demnitatea de Vicepremier vă asigură și o privire mai profundă, mai informată asupra evoluțiilor geopolitice din zonă, evoluții în care forțele ostile bunelor relații folosesc orice prilej de provocare. 

        Nu doresc să fiu alarmist, dar vă spun punctul de vedere al comunității etnicilor ucraineni din România, interesați direct în prietenia dintre cele două state și care resimt direct influențele la care mă refeream, încercând să le contracareze prin atitudine civică exemplară.

        Stimate Domnule Vicepremier,

      V-am prezentat sumar considerentele de mai sus, îngrijorat de optica limitată pe care anumiți înalți funcționari din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o manifestă față de demersurile insistente ale Primăriei Municipiului Sighetu Marmației legate de evaluarea proiectului „Reabilitarea Liceului Pedagogic Taras Sevcenco” în cadrul P.N.D.L. 

       Municipiul Sighetu Marmației este cea mai reprezentativă localitate de la granița cu Ucraina, frecventată zilnic de mulți cetățeni și adesea de oficialități din țara vecină.

       Liceul pedagogic „Taras Sevcenco” este singurul liceu pedagogic din România cu predare în limba ucraineană, deci asigură cadre didactice pentru întreaga populație școlară prin care se exercită dreptul consfințit prin art.32 alin.(5) din Constituția României.

       Pentru unicitatea sa, Liceul „Taras Sevcenco” este privit atât în țară cât și în străinătate ca un etalon și ca un test al politicii înțelepte a statului român cu privire la învățământul în limbile minorităților naționale. (În corespondența purtată de Primăria din Sighetu Marmației cu Doamna Director General Diana Țenea s-a exemplificat interesul transnațional).

       Pe de altă parte, clădirea liceului este o construcție clasificată ca monument istoric, starea ei interesând patrimoniul cultural național și aspectul edilitar al importantului oraș. 

        În consens cu opinia cetățenilor și edililor din Sighetu Marmației, precum și a ucrainineilor din toată țara, consider că administrația publică centrală ar trebui să analizeze Devizul general depus în cadrul P.N.D.L. (subcapitolul 3.5.6.) având în vedere toate argumentele, inclusiv cele care țin de patrimoniul cultural, inclusiv cele care reflectă exercițiul real al drepturilor constituționale, inclusiv cele care sprijină politica externă a statului nostru, iar dacă se impune o derogare de la normele privind, spre exemplu, standardele de cost, acea derogare să fie considerată ca fiind deplin justificată.”

 

ÎN SPRIJINUL DOLEANȚELOR DIN TIMIȘ ȘI ARAD 

 

        În repetabila problemă a transportului public zonal, deputatului U.U.R. NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI i s-au adresat, prin intermediul organizațiilor județene Timiș și Arad, și locuitorii din Remetea Mică și Zăbrani. Pentru a atrage atenția într-o măsură mai mare decât pentru o problemă locală, domnul deputat a înscris noua sesizare în contextul demersurilor deja făcute și încă nerezolvate, după cum urmează:

       „Atât cu prilejul discuțiilor cu Doamna Prim-ministru VIORICA VASILICA DĂNCILĂ, purtate în perioada formării noului guvern, cât și după investire, prin interpelarea adresată atât Doamnei Prim-ministru cât și Domniei Voastre (...) am ridicat problema stilului delăsător, de perpetuare a lipsurilor, constatat în timp în multe sectoare ale executivului. În ceea ce privește transporturile, exemplificam, printre altele, cu repetarea deteriorării magistralei feroviare din zona Balota și cu situația transportului public de călători în județele de margine.

        Ulterior interpelării, respectivele carențe s-au repetat din nou, ca un blestem, ceea ce mă determină să vă formulez următoarele întrebări chiar înainte de a expira termenul de răspuns la interpelare (...). 

       Astfel, spre nemulțumirea cetățenilor din județele Caraș-Severin, Timiș, Arad (în care trăiesc și alegători ai U.U.R.) circulația pe importanta magistrală feroviară București-Timișoara a fost din nou întreruptă, tot în zona Balota. 

        Pe de altă parte, semnalări deja făcute guvernului anterior - la care am făcut trimitere prin interpelare - în sensul că se scot din circulație, fără consultarea cetățenilor, multe trenuri regio și interregio importante pentru populația din județe ca Maramureș, Satu Mare, Cluj, e întărită în prezent de semnalări similare din județele Timiș și Arad. 

       Atașez, cu titlu ilustrtiv, memoriile iscălite de 185 cetățeni din localitățile Remetea Mică, județul Timiș, respectiv Zăbrani, județul Arad, nemulțumiți de desființarea trenului de călători Timișoara-Radna. 

        Întrebările punctuale pe care le pun sunt următoarele:

1. Cu ce perspectivă se lucrează în calea ferată dacă la numai o lună după intrarea în vigoare a Mersului anual al trenurilor au loc desființări de trenuri programate ? 

 2. Cum se asigură obiectivitatea unor astfel de decizii față de situațiile de notorietate că o serie de persoane decidente se află la limita conflictului de interese, fiind implicate în transportul auto sau feroviar privat ?

3. Ce măsuri sociale se iau pentru personalul disponibilizat în urma reducerilor de trafic ?” 

 

DISPUTA DESPRE COMISIILE SPECIALE 

 

        Un alt subiect parlamentar fierbinte a fost adoptarea Raportului Comisiei Parlamentare Speciale de anchetare a modului în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din 2009. În cadrul G.P.M.N. s-a propus ca deputații minorităților naționale să se abțină de la vot. O asemenea conduită este posibilă dacă e promovată cu atenție în sensul respectării art.69 din Constituția României care stipulează: „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul”

        Dacă acest principiu esențial al democrației e uneori pus prea lejer în balanță cu scuza disciplinei de partid, o asemenea scuză e total neavenită în cazul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, care nu constituie un partid. Este firesc ca interesele alegătorilor de diferite minorități etnice să fie convergente, dar, în situații concrete, ele pot diferi. 

        Pentru aceste motive, domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a considerat oportun să aibă următoarea intervenție energică pentru consolidarea practicilor democratice în activitatea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale: 

        „Vă propun să discutăm un detaliu care, dacă l-am ignora, ar putea duce la anomalii mai grave în viața grupului nostru parlamentar. 

        Săptămâna trecută ne-am sfătuit asupra votului privind Raportul comisiei speciale de anchetă privind alegerile din 2009. Am convenit să ne abținem. Tot atât de bine am fi putut opta pentru un vot tranșant sau pentru un vot după conștiința fiecăruia. Nu problema opțiunii noastre comune în această situație vreau să o discut, ci un detaliu din forma în care opțiunea a fost anunțată de la tribună. (...) cel care a luat cuvântul a zis așa: „Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale nu va vota niciodată un asemenea raport”.

        Nu-mi amintesc să fi dat mandat cuiva să folosească cuvântul niciodată. Această, presupun, scăpare exprimă greșeli de neadmis în concepția despre vot, despre grup și, în cazul de față, despre problema supusă votului. 

         În primul rând, se cunoaște butada „În politică niciodată să nu spui niciodată”. Nu e un simplu joc de cuvinte. Este regula de a evita dubla capcană de a nu te ține de cuvânt, ori de a fi dezmințit de evoluțiile ulterioare.

        În al doilea rând, nu am înțeles în ședința de grup că am avea o regulă de a nu recunoaște activitatea comisiilor speciale de anchetă. Raportul lor poate conține erori, dar nu putem să spunem că nu recunoaștem din principiu activitatea unei structuri admisă de reglementări. 

        În cazul concret, față de numeroasele controverse iscate în jurul competenței și procedurii acestor comisii, punctul meu de vedere e acela că se impune o îmbunătățire legislativă mult mai serioasă decât cele preconizate până acum. Personal lucrez la un asemenea proiect. Or angajarea mandatului meu în formula „niciodată nu vom vota un asemenea raport”ce înseamnă? Că lucrez la îmbunătățirea unei structuri cu al cărui rezultat nu voi fi de acord niciodată? 

        În sfârșit, mai este o problemă de constituționalitate. (...) G.P.M.N. nu este un partid. Nu există nicio explicație să votăm, de regulă, în bloc sau după inspirația ori conștiința liderilor grupului. Noi, fiecare, reprezentăm câte o minoritate etnică, iar bazinele noastre electorale pot avea interese specifice. Înseamnă ca noi să nu ne orientăm după dorințele comunității noastre ci după ce se decide, mai obiectiv sau mai subiectiv, de liderii Grupului?

        Nu pot accepta o asemenea constrângere nici măcar dacă este insinuată printr-un singur adverb: niciodată. Dimpotrivă, declar: Niciodată nu mă voi abate de la mandatul încredințat de alegătorii mei, sub imperiul altor sugestii sau hotărâri partizane. (De data aceasta cred că termenul niciodată e impus de Constituție). (...)

*

       Ar mai fi de relatat despre fructuoasa participare concretă, cu aport de idei, la activitatea de legiferare. Despre aceasta vom relata în edițiile viitoare, proiectele de lege inițiate sau susținute de domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI aflându-se în procedură de adoptare.

 

Observator