Apropierea sfârșitului de sesiune parlamentară a intensificat ritmul activității legislative. În consecință, și agenda deputatului U.U.R. a fost mai încărcată la acest capitol. Totuși, Dl.Nicolae Miroslav Petrețchi nu a neglijat nici celelalte modalități constituționale de acțiune, cum ar fi declarațiile politice și întrebările adresate miniștrilor, participând de asemenea la importante acțiuni de diplomație parlamentară. 

 

 Cu gândul la copiii necăjiți

 

        Deputatul U.U.R. NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI ne-a obișnuit cu stilul său de a fi prezent cu declarații politice cu prilejul zilelor considerate festive tocmai pentru a nu lăsa ca festivismul să escamoteze problemele practice, uneori foarte complexe, iar câteodată de-a dreptul îngrijorătoare.

        În această categorie se situează și Declarația politică rostită de la Tribuna Camerei Deputaților cu prilejul Zilei de 1 iunie, document intitulat sugestiv „Ziua copilului între sărbătoare și realitate ” din care cităm:  

        „ Este foarte bine cunoscut faptul că data de 1 iunie din fiecare an este dedicată copiilor din lumea întreagă. Această zi este o zi specială pentru fiecare copil din lume și multe instituții o sărbătoresc în diferite moduri. A fost menționată prima dată la Geneva, în august 1925, când la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor, 54 de țări din întreaga lume au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. Foarte multe guverne au introdus după acest eveniment Ziua Copilului.

        Foarte mulți oameni au ocazia să se bucure de această zi alături de copiii lor și tot mai multe publicații au avut de-a lungul timpului diferite articole dedicate sărbătoririi zilei de 1 iunie și în care le mulțumeau celor mici pentru că le făceau viața mai frumoasă părinților, fără însă să relateze despre felul în care sărbătoresc această zi copii din centrele de plasament. 

       Astfel că trebuie să găsim răspunsuri la o serie de întrebări: Cum este mediul în care trăiesc copiii din centrele de plasament? Care sunt șansele ca ei să evolueze într-un astfel de mediu? Cum se simt ei și care o să fie traseul lor personal și profesional? 

       Un recent sondaj efectuat la nivelul Uniunii Europene situează din nou România pe unul dintre locurile codașe, de data aceasta privind procesele de reintegrare a copiilor în familiile biologice, de simplificare a procedurilor de adopție, numărul adopțiilor pe an fiind doar de 800 în condițiile în care sunt 55000 copii abandonați. 

         Din acest motiv este foarte important să ne implicăm mai mult pentru a pune în practică procesele de reintegrare, simplificând în același timp procedurile de adopție.

        Personal mă angajez să propun îmbunătățiri la Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, înțelegând pe deplin semnificația proverbului „Copilăria arată omul după cum dimineața arată ziua”.

 

Codul administrativ 

 

       Conform unei practici nu prea fericite a vieții parlamentare, proiectele de legi sunt repartizate comisiilor cu termene foarte scurte pentru depunerea amendamentelor. Aparent, cutuma încurajează celeritatea legiferării, în fapt însă, mai ales în cazul legilor complexe, graba excesivă dăunează aprofundării proiectelor de cătree senatori sau deputați și, mai ales, posibilității ( și - am zice noi - necesității!) parlamentarului de a se consulta cu cetățenii și cu specialiștii.

        Într-o asemenea situație s-a aflat, recent, proiectul Codului administrativ. Cititorii noștri vor fi aflat la apariția acestei cronici parlamentare că adoptarea Codului a întâmpinat mari obiecții din partea partidelor de opoziție. Abordarea Deputatului U.U.R. a fost însă una constructivă. În pofida timpului scurt de care a dispus pentru depunerea amendamentelor, Dl.PETREȚCHI s-a adresat în scris consilierilor locali ai U.U.R. ( din păcate nu avem primari ai U.U.R. !), domnilor primari, domnilor președinți de consilii județene ai unităților administrativ-teritoriale cu populație ucraineană, propunându-le să-i comunice eventualele propuneri de amendamente. 

         Din cauza intervalului scurt, nu au sosit prea multe propuneri scrise. Cu toate acestea, Deputatul U.U.R. a depus nu mai puțin de 14 amendamente, apreciate în procesul de adoptare a Codului. 

         Am avut cu dl.Deputat următoarea scurtă convorbire: 

 - Există multe voci care formulează, în continuare, critici în dezbaterile publice, la adresa Codului administrativ. Dvs. considerați problema încheiată?

- Nu. Voi primi cu interes și în continuare părerile specialiștilor din teritoriu. Mai mult, voi avea eu însumi inițiativa unor discuții pe această temă în timpul deplasărilor la primării și consilii județene. 

- De ce acordați atâta importanță Codului? 

- Pentru că se înscrie într-o preocupare mult mai largă. Mă întreb în fiecare săptămână: oare de ce avem atât de puțini consilieri locali? De ce nu avem niciun primar propus de U.U.R. în localități în care populația ucraineană este majoritară? Nu am de gând să caut răspunsuri în altă parte, ele se află în ograda noastră. Va trebui să sporim preocuparea pentru participarea directă în administrația publică locală. 

 

Despre Remeți și nu numai 

 

        Furtunile care se iscă tot mai frecvent au mărit volumul doborâturilor din păduri. Cu toate acestea, mulți locuitori din zonele muntoase ( în care trăiesc cei mai mulți dintre ucrainenii din România) duc lipsă de lemne de foc. Posibilitatea încredințării pazei, protecției și amenajărilor silvice inclusiv unor firme private complică situația, unele dintre aceste firme nedovedind seriozitatea necesară. Este și cazul comunei Remeți, jud.Maramureș. Societatea cu răspundere limitată care a devenit partenera de contract a Primăriei întârzie recoltarea masei lemnoase, în timp ce, iarna trecută, locuitorii, școlile, grădinițele, celelalte sedii instituționale au suferit de frig. 

       Corelând acest caz punctual cu dimensiunile problemei la scară națională, Deputatul U.U.R. NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a adresat Domnului IOAN DENEȘ, Ministrul Apelor și Pădurilor, următoarea întrebare scrisă:

       „ În luna octombrie a anului trecut am semnalat Ministerului pe care îl conduceți problemele cu care se confruntă unele regiuni din țară privind aprovizionarea populației cu lemn de foc. 

        Din nefericire, aceste probleme se repetă și anul acesta, în sensul că pentru anul 2018 un volum de 2 milioane de metri cubi pentru aprovizionarea populației cu lemne de foc nu va putea fi exploatat, diminuându-se resursa existentă în în piață aprovizionarea populației cu lemne de foc și amplificându-se blocajul la nivel național.

         Luând în considerare faptul că în perioada 2015-2017 volumul maxim valorificat către populație de către ROMSILVA și agenții economici, conform datelor din SUMAL, a fost de 5 milioane mc, scăderea cu 2milioane a acestui volum reprezintă o scădere de 40%, cu efecte dramatice pentru aprovizionarea populației cu lemne de foc, inclusiv pentru instituțiile publice din zonele fără racord la rețeaua de gaze. 

        Și mai grav este faptul că, din volumul de 550.000 mc masă lemnoasă, exploatată până în prezent de către Romsilva și 330.000 mc exploatat cu agenții economici prin prestații, un volum de 452.000 mc se află în stoc , dintre care 177.000 mc din anul 2017, în condițiile în care Romsilva înregistrează un volum foarte mare de doborâturi și rupturi de vânt, volumul acestora, cumulat pentru 2018, fiind estimat la 1,4 milioane mc.

       Exemplu concret se înregistrează în com.Remeți din județul Maramureș, unde Primăria deține o suprafață de 1262,3 ha de pădure, pentru care în cursul anului 2017 a fost încheiat un contract de prestări servicii în vederea amenajamentului silvic pentru recoltarea masei lemnoase care a fost doborât la pământ în urma furtunilor și care în acest moment nu poate fi recoltată, astfel că instituțiile în subordine (școlile, grădinițele etc) riscă să rămână fără lemne de foc.

        Acest volum la fel ca cele menționate anterior se încadrează în categoria produselor accidentale, volum care trebuie în cea mai mare parte exploatat în regie proprie sau prin prestații de exploatare, în aplicarea art.59 alin.(1) din Codul Silvic și care în cea mai mare parte se va regăsi în volumul de 2 milioane mc neexploatat, care se va degrada și va afecta de asemenea starea de sănătate a pădurilor, lăsând mii de gospodării fără lemn de foc. 

        Față de această situație, Vă solicit, Domnule Ministru, următoarele precizări: 

• Ce măsuri vor fi implementate de Ministerul Apelor și Pădurilor, în scopul reducerii masei lemnoase neexploatate rezultate din ruperea copacilor în urma furtunilor din 2017? 

• Dacă Ministerul pe care îl conduceți intenționează măsuri urgente care să prevadă renunțarea la obligativitatea efectuării lucrărilor silvice doar prin forțr proprii sau prin prestări silvice, care ar putea preîntâmpina posibile riscuri, ca cele din Comuna Remeți, jud.Maramureș, cu consecințe asupra pieței lemnului și a stării de sănătate a pădurilor.” 

        Vom ține cititorii la curent cu răspunsurile care vor fi primite. 

 

Observator