„Cunoaște ! Susține ! Rezolvă ! 

         La închiderea ediției anterioare a publicației noastre, informam cititorii despre analiza obiectivelor de dezvoltare ale comunei Bălcăuți, întreprinsă la fața locului de deputatul U.U.R. , NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI, însoțit de Președintele Organizației U.U.R. Suceava, ILIE SAUCIUC, împreună cu primarul și viceprimarul localității – domnii VASILE ȘOIMAAN, respectiv .... și cu consilierul local din partea U.U.R. PETRU ȘOIMAN. 

         Etapizând demersurile ce pot fi întreprinse, Dl.deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a apreciat că cea mai mare urgență o implică reabilitarea unităților de învățământ din satele Negostina și Bălcăuți. Observând că parcursul aprobării documentelor întocmite de primărie ridică și anumite aspecte de principiu, parlamentarul NMPETREȚCHI a adresat de la Tribuna Camerei Deputaților Doamnei Viceprim-ministru al Guvernului SEVIL SHHAIDEH următoarele întrebări: 

         „Mai întâi, permiteți-mi să apreciez pozitiv procedurile noi pe care le-ați inițiat pentru lărgirea accesului la Programul Național de Dezvoltare Locală. Mă refer la evitarea cheltuielilor hazardate și neproductive prin etapizarea depunerii documentelor, astfel încât formalitățile cele mai costisitoare, împovărătoare pentru bugetul majorității localităților, să nu fie întocmite decât după ce se face o primă analiză a realismului și oportunității solicitărilor. Primarii, consiliile locale, apreciază această măsură.

         Confruntat însă cu realitățile concrete și specifice din teren, mă întreb și vă întreb:

        Care sunt criteriile de acceptare în principiu a înscrierii în P.N.D.L. , față de cuprinsul laconic, standardizat și exclusiv cifric al documentațiilor ? Sunt oare exprimările strict cifrice ale documentației suficiente pentru a se înțelege stringența unor solicitări față de altele cu aceiași parametri?

         Ilustrez interesul întrebării cu următorul exemplu: 

       Prin adresele înregistrate la M.D.R.A.P.F.E. sub numerele 34321/15.03.2017, respectiv 34324/15.03.2017, U.A.T. BĂLCĂUȚi, jud.Suceava a reînregistrat documentațiile depuse încă în vechea metodologie pentru reabilitarea grădinițelor din satele Negostina și Bălcăuți.

        Ceea ce nu are cum să rezulte din grila strictă a documentației este aspectul că edificiile școlare în cauză sunt mai vechi de un secol, fără a fi fost reabilitate vreodată. (Clădirea din satul Bălcăuți, construită în anul 1915, a cunoscut o spoială a fațadei în urmă cu peste 30 de ani, cea din Negostina, construită în 1911, nici atât).

        Așadar, cele 2 sate având aproape 250 de școlari și preșcolari, întâmpină Centenarul Marii Uniri cu realizări ale ... Imperiului Austro-Ungar ! Semnificația istorică a clădirilor e întărită de amănuntul că în timpul Primului Război Mondial au găzduit spitale de campanie. Întreținerea și modernizarea au rămas la nivelul de atunci. 

         Asemenea detalii, în opinia mea esențiale, nu sunt avute în vedere la preselecția documentațiilor, încât se naște și o a doua întrebare:

        Cum se asigură transparența criteriilor de preselecție și a celerității acesteia ?”

        Conform legii, Doamna Viceprim-ministru are la dispoziție 15 zile pentru formularea răspunsului. 

 Dinamica învățământului în limba maternă.

         Remarcând trendul descerndent al populației școlare ce frecventează formele de învățământ în limba ucraineană, Deputatul U.U.R. a ajuns la concluzia că, pe lângă factori demografici obiectivi, există și cauze subiective ale scăderii interesului în această privință. Între acestea se conturează un anumit regres în organizarea structurilor de specialitate ale administrației publice și tendințe dce încadrare a acestora pe alte criterii decât cele de reprezentare proporțională.

         În aceste condiții, parlamentarul U.U.R. a adresat Ministrului Educației Naționale, Domnul PAVEL NĂSTASE, de la Tribuna Camerei Deputaților următoarea  

INTERPELARE 

        „Se constată o scădere a numărului de elevi care învață în limba maternă. Înțelegem că această scădere este un rezultat al tendințelor demografice afectând întreaga populație școlară. Totuși, în cazul învățământului în limbile minoritare tendința pare să fie mai puternică și să se datoreze și unor factori subiectivi. De aceea doresc să cunosc răspunsurile la următoarele chestiuni concrete:  

- Dacă datele ministerului pe care îl conduceți confirmă tendința mai accentuată de scădere a numărului de elevi care învață în limbile minorităților naționale recunoscute prin lege;  

- Care este dinamica editării manualelor școlare în limbile minorităților naționale;  

- Care este gradul de acoperire cu personal didactic din profilul amintit; 

- Dacă reprezentarea minorităților naționale în organele administrative de specialitate (minister, inspectorate) are în vedere ponderea populației de o anumită origine etnică sau e orientată după alte criterii și dacă în această privință au survenit modificări în cadrul normativ în ultimii 5 ani;  

 - Ce programe, măsuri sau alte activități inițiază ministerul în domeniul arătat.

        Aștept răspuns scris.” 

        Vom informa cititorii despre răapunsul așteptat.

 Problema manualelor școlare

       Este arhicunoscută în comunitatea noastră etnică lipsa de ani și ani de zile a manualelor școlare. Unele dintre ele vechi de zeci de ani !, altele nereeditate de la începutul acestui secol, cartea școlară nu poate fi decât vetustă în conținut și deplorabilă ca stare fizică. 

      Analizând această veche problemă, Deputatul U.U.R. a constatat că, de multă vreme doleanțele sunt comentate doar în cadrul Uniunii, dar nu au fost transmise în mod convingător și insistent autorităților publice. Pe de altă parte, s-a constatat