De la ultima apariție a rubricii până la predarea acestei noi ediții către redacție, activitatea deputatului U.U.R., pe lângă agenda parlamentară încărcată și activitatea organizatorică intensă în cadrul Uniunii noastre, a fost marcată de preocuparea pentru exercitarea drepturilor garantate prin legile statului, precum și de transmiterea adecvată a mesajului de unitate adoptat de RADA din 18-19 aprilie a.c. 

 

LEGEA „PETREȚCHI” 

 

        Anunțam în debutul rubricii anterioare propunerea legislativă privind instituirea zilei de 9 noiembrie ca Ziua limbii ucrainene. Anunțam că primul pas fusese făcut cu dreptul, în sensul că proiectul fusese avizat favorabil în unanimitate de Comisia pentru administrație publică și organizare teritorială a Senatului României și prefigurau etapele de urmat conform procedurii de legiferare.

       Fiind vorba de o lege specifică misiunii Domnului NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI de reprezentant al comunității noastre etnice, l-am abordat din nou pe parlamentar pentru a cunoaște stadiul înfăptuirii importantului proiect.  

- Știm că procedurile parlamentare sunt relativ încete, mai ales atunci când proiectele nu sunt inițiate de majoritate. S-a mai întâmplat ceva cu Ziua limbii ucrainene? 

- S-a întâmplat ceva foarte important. A fost adoptată în Plenul Senatului. 

 - Formidabil ! Atât de repede?

- În Parlament se mai și lucrează. Adevărul e că, felicitându-mă pentru adoptare, unii colegi senatori au ținut să remarce și ei celeritatea procedurii. 

- Ați declarat în interviul anterior următoarele . „ Speranța nu e ca proiectul << să treacă >>, ci să fie adoptat cu o largă majoritate”. Așa s-a întâmplat ? 

- Din fericire, nu. 

- Cum adică „din fericire” ? Nu a fost o largă majoritate ? 

 - A fost unanimitate ! Proiectul a fost adoptat de Senatul României în unanimitate, ceea ce m-a bucurat foarte mult. Dedic acest succes legislativ tuturor conaționalilor, și în mod special mamelor ucrainence, profesorilor, preoților, jurnaliștilor, celorlalți intelectuali, formațiilor folclorice, care, de-a lungul deceniilor, au menținut vie limba noastră strămoșească.

- Urmează parcursul în Camera Deputaților. Repet întrebarea din discuția anterioară: credeți că vom avea legea finalizată și în Camera decizională până la toamnă? 

 - Îi informez cu multă satisfacție pe cititori că proiectul a și fost avizat de Comisia de cultură și de Comisia pentru drepturile omului.

- Ați participat personal la dezbateri? 

- Da, și a fost necesar. În una dintre comisii, anumiți reprezentanți ai P.N.L. s-au opus inițial pentru motivul că în Ucraina nu există o lege similară pentru limba română. Am reacționat și, până la urmă, avizul a fost dat în unanimitate. 

 

AVEM DREPTUL SĂ PARTICIPĂM LA CONDUCEREA ȘCOLILOR 

 

       Conform art.45 din Legea educației naționale nr.1/2011, minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ în care se predă și în limba maternă a cestor minorități. Mai precis, conform legii unul dintre directori ar trebui să fie cadru didactic din rândul minorităților respective.

       Cu toate acestea, printr-o analiză întreprinsă cu alți 6 parlamentari ai minorităților naționale, s-a constatat că într-un număr de 151 unități de învățământ, dintre care 9 în limba ucraineană, acest drept nu se respectă.

      Motivul invocat de funcționarii M.E.N. este Ordinul M.E.C.T.S. (acronimul de la acea vreme a denumirii ministerului de resort) nr.4.865/2011 privind aprobarea Normelor metodologice aferente este că prin acele norme s-a condiționat ocuparea funcției de director adjunct de un număr minim de clase. 

      Pornind de la principiul „că norma metodologică nu este mai presus de lege”, cei 7 parlamentari, între care și Dl.NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI, au adresat o întrebare scrisă Ministrului Educației Naționale, însoțită de lista celor 151 de unități școlare.

      Vom informa cititorii despre răspunsul așteptat. 

 

 UNITATE, NU DEZBINARE

 

      Cu prilejul zilei de 9 mai (Ziua Europei) deputatul U.U.R. NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a prezentat de la înalta Tribună a Parlamentului o declarație poltică pe care o redăm pe larg. Regăsim de data aceasta, prin referiri corespunzător mai largi, crezul de luptător pentru unitate împotriva dezbinării care a marcat, la scara obștei noastre, ședința CONSILIULUI NAȚIONAL AL U.U.R. (RADA) din 18-19 aprilie a.c.

      Cităm din declarația privind Ziua Europei:

      ”De ce oare sărbătorim Ziua Europei la aceeași dată cu Ziua Victoriei împotriva hitlerismului? Răspunsul stă chiar în această coincidență: la 9 mai 1945 s-a pus capăt celui mai mare prăpăd continental, se încheia un apogeu al urii și distrugerii, creându-se speranța de pace și unitate.

      Războaie au cunoscut toate continentele, cu excepția, deocamdată, a Antarcticii. Dar nicăieri pe planetă conflagrațiile nu au fost atât de pregnant determinate de alternativa unitate-dezbinare la scară continentală. În 1945 părea că dezbinarea nu-și va mai arăta colții, domnea încrederea în unitate. Pe această încredere s-a clădit Uniunea Europeană. Este oare acest edificiu solid și indestructibil? 

      Cred că în fiecare an sărbătorirea Zilei Europei nu ar trebui să strălucească numai prin festivități și recepții. Ar trebui să privim spre anul european încheiat și să vedem cu luciditate și responsabilitate care este trendul: spre unitate ori spre dezbinare?

     Ca deputat al ucrainenilor din România declar sincer că nu am motive de liniște. Și în țara noastră de origine, și în patria noastră de adopție, dar și pe continent se înmulțesc semnele dezbinării. Dacă nu le vom acorda atenție, s-ar putea ca peste nu mulți ani să nu mai avem ce sărbători.” 

 

 MINGEA E ACUM LA PRIMĂRIA SIGHET

 

       În numărul din luna martie al publicației, am relatat despre împotmolirea proiectului de reabilitare a clădirii Liceului pedagogic „Taras Sevcenco”. Dificultatea problemei era scoasă în evidență și de Primarul municipiului Sighetu Marmației, dl HORIA SCUBLI, ale cărui demersuri pe la toate autoritățile se izbiseră de argumentul că devizul depășește plafonul stabilit printr-o hotărâre de guvern din anii trecuți. Se impunea obținerea unei derogări.

     Deputatul U.U.R. s-a documentat asupra posibilității obținerii unei derogări motivate și s-a adresat printr-o amplă scrisoare Domnului Viceprim-ministru al Guvernului, PAUL STĂNESCU. 

      Cu aceeași seriozitate, la data de 10 aprilie a.c., Domnul Viceprim-ministru PAUL STĂNESCU i-a răspuns Domnului Deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI că a emis un ordin prin care a aprobat includerea obiectivului de investiții „Reabilitarea Liceului Taras Sevcenco” în P.N.D.L. cu o alocație bugetară multianuală de 937.174 lei. 

      Răspunsul previne că specialiștii M.D.R.P. au emis o serie de solicitări pentru clarificarea devizului general, fiind așteptat răspunsul Primăriei Sighetu Marmației. Dl.deputat PETREȚCHI ne-a comunicat că va urmări în mod special ca răspunsul Primăriei să fie dat cât mai curând și procedurile să evolueze pe făgașul dorit. 

 

DIN CULISELE T.V.R. 

 

       Cititorii au observat că, de câtăva vreme, manifestările culturale organizate de U.U.R. au început să fie difuzate cu regularitate în emisiunile de profil ale Televiziunii naționale. Nu este deloc întâmplător. La intervenția energică a deputatului U.U.R. s-a pus capăt unei practici haotice din instituția respectivă.

        Membrii comunității noastre etnice observaseră, desigur, că la toate manifestările importante sunt prezenți și ziariști, între care, întotdeauna, echipele TVR. Cu toate acestea, și cu toate că televiziunea publică are rubrici speciale destinate minorităților naționale, pe post apăreau știri și reportaje pentru acțiuni mult mai puțin importante, iar despre ale ucrainenilor nu. Deputatul U.U.R. și-a pus întrebarea: „Este efectul unei politici editoriale ostile sau al voluntarismului echipelor de filmare?”. Ca Secretar al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, Dl. PETREȚCHI a constatat că în TVR, atât la nivelul conducerii cât și al corpului redacțional, domnesc voluntarismul, comoditatea, uneori mercantilismul, pe scurt e un haos. Acest haos se manifesta și în practica echipelor de filmare de a se deplasa unde vor și de a valorifica sau nu, după cum vor, documentarea din teren.

       Transmițându-se observații ferme Consiliului de Administrație al TVR, s-a obținut în mod clar o îndreptare a practicilor, evenimentele comunității ucrainene fiind reflectate pe micile ecrane așa cum le recomandă valoarea lor culturală, artistică și etnografică. 

 

Observator