Sesiunea a 4-a a actualei Legislaturi a Parlamentului României s-a prelungit cu o Sesiune Extraordinară ce a durat 18 zile. Amânarea intrării în vacanță parlamentară a fost benefică pentru activitatea deputatului nostru, în primul rând prin șansa de a insista ca proiectul de lege care ne interesa în mod deosebit, al Zilei limbii ucrainene, să nu fie amânat pentru Sesiunea din toamnă, cum se prefigura inițial. 

 

 LEGEA A FOST ADOPTATĂ !

 

      Începem deci cu vestea cea bună. A fost adoptat cu o majoritate covârșitoare de voturi Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Limbii Ucrainene. Despre parcursul legislativ al acestui proiect al deputatului nostru, Dl NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI, am informat cititorii ori de câte ori se mai finaliza câte o etapă. Perspectivele păreau limpezi, cu atât mai mult cu cât în anii anteriori proiecte similare fuseseră adoptate fără probleme. Nu aceeași a fost situația acum. 

      Cititorii cunosc că relațiile interstatale dintre România și Ucraina cunosc o oarecare răcire - temporară, sperăm ! - și că anumite evenimente din țara vecină au dat apă la moară scepticilor față de această prietenie. Era previzibil că anumite incidente vor fi speculate de amatorii de politică extremistă, ceea ce s-a și întâmplat. Anticipând posibilitatea unor derapaje, mai ales după opoziția vehementă față de proiect exprimată în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare de deputatul P.S.D. de Galați NICOLAE BACALBAȘA, deputatul nostru a purtat, până la dezbaterea în Plenul Camerei, mai multe discuții lămuritoare cu colegii din diferite partide. În aceste dialoguri, dl.PETREȚCHI a accentuat pe încrederea că politica externă a României nu se va lăsa antrenată într-o competiție a practicilor negative în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ci, dimpotrivă, își va păstra statutul de exemplu al bunelor practici. Deputatul U.U.R. mai amintea în aceste convorbiri că proiectul de lege privește nu drepturi oarecari, conjuncturale, ci „drepturi fundamentale, imuabile și universale”. 

       Opiniile exprimate prealabil ședinței au fost întărite prin următoarea alocuțiune - concisă, conform cutumei - rostită de la tribuna Plenului:

      „Susțin proiectul de lege privind instituirea zilei limbii ucrainene nu numai pentru că sunt reprezentantul acestei comunități etnice. Îl susțin așa cum voi susține orice proiect în folosul culturii. 

      Limba maternă reprezintă infrastructura fiecărei culturi naționale, iar pluralismul și diversitatea culturilor naționale alcătuiesc cultura universală. Sper că prin votul Domniilor Voastre veți încuraja încă un mic pas spre cultura universală”. 

       Tactica parlamentară a dat rezultate. Deși unele proiecte sunt votate fără dezbateri, pe marginea proiectului așa-zisei „Legi Petrețchi” au mai luat cuvântul 8 deputați, de pe poziții destul de diferite.

        Astfel, deputatul P.S.D. NICOLAE BACALBAȘA a anunțat: „indiferent de votul partidului o să votez împotrivă” și că „un astfel de proiect este o rușine la adresa românilor din diaspora”. Împotriva legiferării unor zile ale limbilor minorităților s-a pronunțat și deputatul U.S.R. TUDOR BENGA. Mai nuanțați, liberalii VICTOR PAUL DOBRE, DANIEL GHEORGHE ANDREI și deputatul U.D.M.R. MARTON ARPAD au făcut distincție între reproșurile pe care le au la adresa unor întâmplări din Ucraina și proiectul de lege în discuție, pe care-l vor accepta. Interesantă a fost și declarația deputatului P.M.P. CONSTANTIN CODREANU: „Oricât de tentant ar fi să votăm împotrivă, P.M.P. o să susțină proiectul”. 

        Răspicat s-au pronunțat pentru susținerea proiectului Dl. VARUJAN PAMBUCCIAN, din partea G.P.M.N. și FLOREA DAMIAN (P.S.D.), ambii punând accentul și pe „aportul deputatului PETREȚCHI”.

 

 ECOURI LA LEGEA „PETREȚCHI”

 

        Merită semnalat că adoptarea „Legii de instituire a Zilei Limbii Ucrainene” a avut ecouri inclusiv în presa locală de limbă română. Deputata P.S.D. MIRELA FURTUNĂ a făcut o amplă declarație în Dobrogeanews din care spicuim:

       „Doresc să felicit membrii Comunității Ucrainenilor din România și să-i asigur de faptul că voi participa de fiecare dată la evenimentele organizate de această comunitate și de toate celelalte comunități entice care încântă cu obiceiurile, cântecele și dansurile lor, cu minunatul lor port tradițional păstrat și transmis generație după generație. (...)

        În România, ucrainenii reprezintă cea de-a treia etnie după numărul de membri și, după cum știm cu toții, o sărbătoare împortantă în viața comunității este determinată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind în fapt, moștenirea sacră a unui popor care se transmite din generație în generație (...)

        Inițiatorul acestei propuneri legislative, colegul nostru Nicolae Miroslav Petrețchi, ne-a povestit despre farmecul și originalitatea limbii ucrainene la un concurs de frumusețe al limbilor de la Paris din anul 1934 unde, limba ucraineană a ocupat un onorant loc doi după limba italiană la concursul celor mai melodioase limbi”. 

 

DESPRE RUSCOVA ȘI NU NUMAI 

 

       În conformitate cu pervederile art.197 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, deputatul U.U.R. a adresat următoarea întrebare scrisă domnului EUGEN ORLANDO TEODOROVICI, MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE:

       „Este cunoscut faptul că urmare aplicării legii 2/2018 a bugetului de stat privind echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2018, foarte multe comune au suferit pierderi semnificative, în special cele din zonele montane, aflate la granița României.

        Exemplul concret îl regăsim în comuna Ruscova, jud. Maramureș, localitate cu 5.537 de locuitori, 99% dintre aceștia fiind etnici ucraineni. Ca efect al aplicării prevederilor alin. 5 și 6 pentru UAT-uri prevăzute la alin.1, bugetul local se diminuează cu jumătate din excedentul UAT-urior înregistrat la data de 31 decembrie 2016, cu alte cuvinte, pentru anul acesta, va fi diminuat cu 2.100 mii lei.

       De menționat este faptul că localitatea avea la sfârșitul anului 2016 un excedent de 4.242.841,56 lei, aceasta sumă fiind alocată de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru un proiect integrat pe măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale" care se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” , situație în care nu vorbim de sume din bugetul local sau provenite din alte surse bugetare ci din fonduri europene. 

         Potrivit art.6, alin.3 lit.C: pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, diferența rămasă se utilizează în completarea veniturilor proprii în vederea unui buget minim de funcționare la nivelul sumei de 750 lei/locuitor. 

         Făcând un simplu calcul matematic, RUSCOVA are un număr de 5.537 locuitori, de unde rezultă suma de 4.052.750 lei necesară pentru o bună funcționare. 

        Totodată, prezenta lege mai menționează un aspect important și anume: pentru echilibrarea bugetelor locale, acolo unde aceste sume au fost mai mici (cazul comunei Ruscova, jud. Maramureș), unde au fost diminuate din cauza excedentului de la sfârșitul anului 2016, provenit din fonduri europene, se vor asigura sume de la bugetul Consiliului Județean, potrivit aceluiași articol (art.6, alin.3 lit.c).

         Pentru anul 2018 sunt în curs de desfășurare mai multe proiecte, în care Consiliul local al Comunei Ruscova are calitatea de cofinanțator și anume: ,,Sală de sport școlară licitată prin CNI-termen execuție 2018”, ,,Modernizarea străzii în comuna Ruscova-prin PNDL”, ,,Modernizarea Centrului de Permanență- prin PNDL” . 

        Față de această situație, Vă solicit, domnule Ministru, să-mi comunicați măsurile ce vor fi luate de Ministerul pe care îl coordonați, ca până la următoarea evaluare să fie luate în calcul aceste neconcordanțe, iar sumele retrase nejustificat să fie restituite astfel încăt să poată să fie asigurată o funcționare corectă și egală cu celelate localități”.

 

Observator