DIN AGENDA DEPUTATULUI U.U.R. 

 

          Ultima lună a sesiunii de toamnă a Parlamentului a fost dominată de preocupările și dezbaterile pe trei teme: legislația penală, Legea pensiilor și Bugetul de stat. În mod firesc, acestea au fost și preocupările centrale ale deputatului U.U.R. fără a slăbi atenția pentru exercițiul drepturilor și libertăților de care se bucură și minoritatea ucraineană. Activitatea în sfera diplomației parlamentare a marcat și ea o nouă dimensiune.

 

O PROFESIUNE DE CREDINȚĂ 

 

           Se poate spune că a devenit un stil consacrat pertinența cu care deputatul NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI folosește ocaziile festive pentru a demonstra că retorica de sărbătoare nu trebuie să estompeze aspectele concrete, practice ale marilor principii. În acest stil s-a înscris și următoarea Declarație Politică expusă în Parlament cu ocazia zilei Minorităților Naționale 

           „Începând cu anul 2017, data de 18 decembrie este declarată prin lege drept Ziua Minorităților Naționale. Situarea acestei sărbători în intervalul sacru al idealurilor formulate în 1989 (16-22 decembrie) ne amintește și ne obligă să abordăm evenimentul nu numai ca un prilej de sărbătoare, ci și de reflecție. Să ne întrebăm deci: care e locul și rolul comunităților etnice în România contemporană? 

           Este recunoscută și pe plan internațional realitatea că regimul politic și Constituția României reprezintă model de bune practici în problematica minorităților naționale. Această apreciere e corelată cu exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale. Este corect. Dar este destul?  

           Comunitatea etnicilor ucraineni - a treia ca mărime din statul nostru - se bucură de cadrul legislativ, instituițional și material pentru a-și păstra și afirma identitatea culturală. La fel și celelalte comunități etnice recunoscute prin lege. Dar pentru noi, parlamentarii minorităților naționale, sunt suficiente aceste preocupări cultural-etnografice?

           Fără îndoială că nu. O asemenea abordare ar fi prea comodă, prea lipsită de angajament civic, prea puțin responsabilă față de înalta demnitate de parlamentar.  

           Cetățenii etniilor pe care le reprezentăm nu trăiesc în vitrine de muzeu, nici în rezervații culturale. Ei conviețuiesc zi de zi cu românii și, în unele locuri, cu alte minorități naționale, împart împreună bucuriile și nevoile, au aceleași preocupări comunitar-teritoriale. Dacă ne rezumăm numai la preocupările etno-culturale, înseamnă că ne strâmtăm nepermis orizontul civic și politic. 

           Noi nu trebuie să fim în Camera Deputaților o prezență placidă, strict decorativă, necesară numeric la întrunirea cvorumului și atât. Răspunderea față de alegătorii noștri începe cu o prezență cât mai frecventă în teritoriu, cunoașterea doleanțelor atât specifice cât și comune întregii populații, susținerea lor cu mijloace parlamentare, alături de reprezentanții celorlalte formațiuni politice. Este, putem spune, aspectul concret al unității în diversitate. 

           .Așa înțeleg eu mandatul de parlamentar al comunității ucrainenilor din România și țin să afirm public acest crez, cu prilejul îmbucurător al celebrării Zilei Minorităților Naționale.” 

 

ASPECTE UITATE ÎN REFORMAREA JUSTIȚIEI 

 

           Preocuparea excesivă și dezbaterile, adesea redundante, legate de modificările în legislația penală au creat riscul de a se pierde din atenție celelalte probleme ale justiției, de a nu se vedea pădurea din cauza copacilor. Cum traseul propunerilor legislative este destul de greoi și nesigur pentru proiectele de reglementări ce emană din voința politică a coaliției aflate la guvernare, dl.deputat PETREȚCHI apelează și la celelate modalități puse de Constituție în competența parlamentarilor. 

           Remarcăm în această ordine de idei următoarea întrebare adresată scris domnului ministru al Justiției, TUDOREL TOADER: „Ce răspunderi își asumă Ministerul Justiției pentru asigurarea exercițiului libertăților cetățenești”.  

           Redăm integral argumentarea întrebării puse: 

           ”Enunțul întrebării e generat de 2 remarci. Într-o perioadă nu prea îndepărtată, ministerul pe care îl conduceți avea titulatura Ministerul Justiției și al Libertăților Cetățenești. A doua constatare e aceea că în practica instanțelor și în politica legislativă asigurarea exercițiului real al unor drepturi constituționale este privită adesea ca o problemă declarativă.

           Nu sunt nici pe departe adeptul părerii că politicile se îndeplinesc pur și simplu prin crearea unor structuri sau, cu atât mai puțin, prin denunirea acestora. Am în vedere și atribuțiile limitate ale Ministerului Justiției în monitorizarea practicii judiciare. Dar constat că, atât în politica legislativă, cât și în practica instanțelor judecătorești, esența constituțională a legilor este de multe ori estompată de rutină și tehnicism. 

           Aspectul cel mai cunoscut constă în numărul crescând al reglementărilor propuse de guvern care sunt ulterior amendate de Curtea Constituțională. De ce nu sunt prevenite aceste rebuturi normative, de ce crește numărul lor? 

           Un cu totul alt aspect e reprezentat de activitatea completelor care judecă în domeniul foarte simplu al înregistrării persoanelor juridice. Succinta legislație în materie prevede o procedură practic necontencioasă, cu termene foarte scurte. Este evident că legiuitorul a avut în vedere că de respectivele formalități depinde funcționarea, bunăoară, a asociațiilor și fundațiilor. Asta înseamnă, pe lângă exercitarea dreptului de asociere, și neîmpiedicarea exercițiului real al tuturor celorlalte drepturi și libertăți fundamentale care constituie, după caz, înseși scopul constituirii asociațiilor și fundațiilor. 

           Dacă dispuneți efectuarea unui studiu pe această temă, veți constata că procedurile prevăzute de lege nu numai că nu se îndeplinesc urgent sau în câteva săptămâni - cum prevede legea - ci durează luni după luni și chiar, atenție : ani de zile. Vă putem da exemple de dosare aflate pe rol de 3 sau de peste 3 ani de zile ! Oare cum își desfășoară activitatea în acest răstimp asociațiile și fundațiile, cum își gospodăresc resursele, cum pot asigura, conform statutului fiecăreia, exercițiul concret al drepturilor și libertăților pentru care sunt constituite ? 

           Și în domeniul simplu al constituirii persoanelor juridice, dar și în alte domenii, se extinde practica exercitării cu rea credință a liberului acces la justiție. Constituie această problemă măcar tema unui studiu, iar dacă a fost efectuat, cum e valorificat? 

           Închei pe terenul inițiativei legislative. Aveți semnale sau constatări care să vă determine să inițiați modificări ale reglementărilor introduse prin O.G. nr.26/2000, care se dovedesc depășite? Considerați o asemenea inițiativă atât de importantă încât să formeze obiectul atenției Guvernului, primul inițiator în ordinea enunțată prin articolul 74 al Constituției ? ”

           Vom ține la curent cititorii cu răspunsul pe care domnul Ministru este dator să-l dea verbal și scris. 

 

LICEUL „TARAS SEVCENKO” - victimă a birocrației și delăsării 

 

           Activitatea singurului liceu pedagogic cu predare în limba ucraineană are două mari suferințe: managementul defectuos - față de care Consiliul U.U.R. a acționat printr-o scrisoare deschisă ale cărei urmări vor sta în atenția Radei - și starea infrastructurii. Analizând cu reprezentanții Consiliului Municipal Sighetu Marmației cauzele neefectuării lucrărilor de întreținere și reparații la acest liceu, dl.deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a constatat că bunele intenții ale autorităților locale s-au poticnit în delăsarea aparatului administrativ al Ministerului Educației Naționale. Deputatul U.U.R. s-a adresat scris doamnei ministru ECATERINA ANDRONESCU, semnalând situația răspicat, fără menajamente: 

           „ Cu toate că enunțul întrebării scrise e focalizat pe o situație concretă, sunt convins că, dispunând verificările cuvenite, veți descoperi disfuncționalități, lipsă de responsabilitate, manifestări de birocratism care par a se osifica în stilul de muncă al acestui minister la conducerea căruia s-au aflat, fără rezultate, atâția și atâția demnitari. 

           Vă voi da un exemplu antologic pentru starea de inerție, închistare, dezinteres, pe scurt iresponsabilitate a aparatului pe care îl conduceți. Este vorba de clădirea în care funcționează Liceul pedagogic „Taras Sevcenko” din Sighetu Marmației, județul Maramureș, cu predare în limba ucraineană, singurul cu acest profil din România. Clădirea se compune din 2 niveluri. Ambele sunt în proprietatea statului, respectiv în administrarea MEN prin intermediul I.S.J. Maramureș. Dar cum nimic nu poate fi simplu și firesc, fiecare etaj, deși au același proprietar, constituie obiectul unui titlu juridic separat. Aceasta pentru că în urmă cu foarte mulți ani, parterul găzduia clubul sportiv școlar. Clubul sportiv s-a răspândit între timp în spații din întregul municipiu, spațiul de la parter fiind ocupat de tot atâta vreme de liceul în limba ucraineană. Situația de fapt există, cum spuneam, încă din vremurile mandatelor Dvs. anterioare. 

           Clădirea are mare nevoie de reparații iar Consiliul municipal este decis să le facă. Documentația se împiedică de anacronismul situației juridice. S-au făcut multe și insistente demersuri ca M.E.N. să inițieze o hotărâre de Guvern care să regularizeze regimul juridic în funcție de situația faptică și de necesități. Funcționarii ministerului s-au întrecut în a cere acte peste acte, studii peste studii, referate peste referate, unele de-a dreptul ridicule. Când inventivitatea birocratică s-a epuizat, au băgat documentația exhaustivă în sertar și acolo a murit. Oficios, s-a mărturisit reprezentanților U.A.T. că, pur și simplu, nimeni nu vrea să se complice cu acest demers corect și de bun simț. Subliniez: fosta destinație de club sportiv a parterului a fost preluată de ani și ani de zile în alte locații, mult mai corespunzătoare.

           Neosteneala de a se aduce la zi, măcar după mulți ani, situația juridică a clădirii, împiedică primăria municipiului de a efectua lucrările de întreținere ce s-au dovedit mult mai stringente, adăugând acea clădire emblematică listei lungi de unități școlare necorespunzătoare procesului de învățământ.”

 

 LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEI

 

         La închiderea ediției, domnul deputat PETREȚCHI participa la lucrările Comisiei mixte interguvernamentale România-Ucraina. 

 

Observator