Din agenda deputatului U.U.R. 

 

            Vacanța parlamentară prevăzută de Constituție între sesiunile unei legislaturi a permis înmulțirea deplasărilor deputatului în teritoriu. O parte din semnalările făcute de alegători au generat întrebări adresate membrilor Guvernului, modalitate de acțiune parlamentară posibil a fi desfășurată și în afara ședințelor Camerei. 

            Pe de altă parte, deputatul U.U.R. a putut stărui asupra unor aspecte desprinse din activitatea de diplomație parlamentară.  

 

LEGILE SE SCHIMBĂ, METEHNELE RĂMÂN  

 

            La o nouă deplasare în județul Timiș, domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a constatat două tendințe contradictorii legate de clasele cu predare în limba ucraineană de la Colegiul Național Iulia Hașdeu din Lugoj: pe de o parte numărul cererilor de înscriere și performanțele elevilor cresc, iar pe de altă parte factorii decidenți înclină spre transferarea claselor la o unitate de învățământ mai puțin prestigioasă. 

            Hotărât să determine înlăturarea unor asemenea tendințe și riscuri atât pentru anul școlar 2019-2020, cât și în perspectivă, deputatul s-a adresat doamnei ministru ECATERINA ANDRONESCU cu o prezentare atât a cazului concret, cât și a aspectelor de principiu: 

           „Cunoașteți, desigur, controversele create în societate față de intenția anunțată de elaborare a proiectului unei noi legi a educației naționale. Reticențele sunt explicabile: în timp. M.E.N. s-a dovedit mult prea dinamic în modificarea legislației și mult prea indiferent la aplicarea ei efectivă. 

           Vă ofer exemplul concret al respectării art.32 alin.(3) din Constituția României care consacră dreptul fundamental la învățământ în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților naționale. 

           Pentru învățământul liceal, elevii aparținând minorității ucrainene au la dispoziție Liceul Taras Sevcenko din Sighetu Marmației, jud. Maramureș, Colegiul Tehnic Lațcu Vodă din Siret, jud.Suceava și câte o clasă pe nivel la Colegiul Național Iulia Hașdeu din Lugoj, jud.Timiș. Așadar, 3 unități situate în 3 puncte cardinale, la extremitatea geografică a țării, în funcție de densitatea populației de limbă ucraineană. Este suficient ca într-una dintre aceste unități de învățământ accesul să fie împiedicat pentru ca tineretul școlar din zona geografică respectivă să fie privat de posibilitatea exercitării efective a dreptului consfințit prin Constituția României. 

          Or aceasta se întâmplă în cazul Colegiului Național Iulia Hașdeu din Lugoj. Și se întâmplă în pofida faptului că solicitările etnicilor ucraineni au crescut depășind efectivele unei clase pe fiecare nivel, iar rezultatele la învățătură în clasele respective au devenit din ce în ce mai bune. 

           Intuim motivele personale ale unor membri ai consiliului de administrație al Colegiului care se pun în conflict de interese cu prevederea constituțională. Nu înțelegem însă atitudinea Inspectorului General Școlar pentru Județul Timiș, răspunzător de aplicarea în zonă a politicii statului în domeniul educației, care ne-a declarat ritos că nu va uza de prerogativele pe care le are pentru a determina reintrarea în legalitate și pentru a asigura satisfacerea cererilor deja depuse pentru anul școlar 2019-2020. 

           Problema este gravă și are 2 aspecte. Pe termen scurt - riscul ca clasa de limbă ucraineană să fie mutată arbitrar la un liceu care să descurajeze interesul elevilor performanți, lovind astfel direct în șansa lor de a învăța și în limba maternă. Pe termen lung, se lărgește anomalia de a se modifica mereu reglementările, fără ca ele să fie aplicate în viață cu seriozitate.

          Așteptăm un dublu răspuns: 

          1. Ce va întreprinde Ministerul pentru îndreptarea deciziei inoportune a C.A. al Colegiului Național Iulia Hașdeu din Lugoj și pentru înțelegerea de către conducerea I.S.J. Timiș a răspunderilor ce-i revin în aplicarea politicii statului? 

         2. Dacă proiectul viitoarei legi a educației naționale va întări prevederea art.45 alin.(1) a actualei legi cu măsuri care să garanteze exercitarea efectivă a dreptului constituțional și nu numai reproducerea formală a acestuia.” 

 

DE CE AU DISPĂRUT PANCARTELE BILINGVE? 

 

           Un alt demers prin modalitatea întrebărilor scrise din care cităm a fost făcut către doamna ministru CARMEN DANIELA DAN (Ministerul Afacerilor Interne): 

          ”Conform art.19 din Legea nr. 215/2001, ,,în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne”. 

           În jud. Maramureș, trăiesc peste 60% din etnicii ucraineni din România, o parte dintre localitățile în care aceștia conviețuiesc compact sunt traversate de DN18 Sighetu Marmației-Vișeu de Sus. 

           După reparațiile efectuate la partea carosabilă a DN 18 Sighetu Marmației, pancartele de la intrarea, respectiv ieșirea din localități (în care populația majoritară este de etnie ucraineană) au fost înlocuite, astfel încât acestea nu conțin denumirea localităților bilingv. 

          Cu toate că autoritățile locale au fost înștiințate, în repetate rânduri, de cele menționate mai sus, după aproape 7 ani, situația a rămas identică. 

          În concluzie, stimată Doamnă Ministru, vă rog să-mi comunicați: 

          1. Motivele pentru care, de aproape 7 ani, denumirea localităților cu populație majoritar ucraineană din jud. Maramureș, traversate de DN18, nu sunt înscrise bilingv, în conformitate cu dispozițiile art.19 din Legea nr.215/2001?

         2. Dacă Ministerul pe care îl conduceți a avut cunoștință despre cele prezentate în această întrebare?”.

 

SIGURANȚA CETĂȚEANULUI INDIFERENT DE APARTENENȚA ETNICĂ 

 

           Aplecat asupra doleanțelor aflate în teritoriu din partea oricăror cetățeni, indiferent de naționalitate, deputatul NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a luat cunoștință de îngrijorările populației privind posibila creștere a infracționalității din cauza aplicării așa-zisului recurs compensatoriu. Prin prisma acestor îngrijorări deputatul a analizat și anumite precizări ale Ministrului Justiției, domnul TUDOREL TOADER, căruia i-a solicitat să lămurească poziția oficială în delicata problemă. Cităm din întrebările scrise: 

          ”După cum știți, mandatul unui deputat al minorităților naționale își extrage reprezentativitatea din întregul teritoriu, ceea ce implică și obligația de a cunoaște și exprima doleanțele cetățenilor din toate județele care formează bazinul său electoral. Cu prilejul activității desfășurate în teren, am constatat o nemulțumire extinsă față de situația - presupusă ori reală - că aplicarea recursului compensatoriu a dus la creșterea infracționalității și în special a faptelor comise cu violență. 

          Față de aceste îngrijorări ale populației, am luat cunoștință de două tipuri de reacție din partea coaliției aflate la guvernare: una este orientarea responsabilității controversatei soluții în sarcina fostului guvern tehnocrat - deci o repudiere a soluției legiferate - și alta a Domniei Voastre de a infirme efectele negative - deci de a susține soluția legiferată. 

          Ați declarat că numai 742 dintre condamnații puși în libertate în aplicarea recursului compensatoriu, respectiv 5,02%, au revenit în locurile de executare a pedepselor. Asigurarea pare liniștitoare, însă alegătorii continuă să fie nedumeriți din 2 motive, care constituie în același timp și cele 2 întrebări pe care vi le adresez: 

          1. Care este, în perioada de referință, dinamica clasării dosarelor pentru nedescoperirea autorilor? 

         2. Cuprinde reperul statistic avut în vedere în declarația Domniei Voastre și cazurile aflate în curs de soluționare ?

         Cu aceste precizări, cetățenii vor avea posibilitatea să înțeleagă corect ce fel de efecte produce recursul compensatoriu iar noi, parlamentarii, săanalizăm dacă va trebui să inițiem îmbunătățiri legislative”. 

 

O MISIUNE ONORANTĂ 

 

          Remarcându-se în activități anterioare de diplomație parlamentară, conducerea Camerei Deputaților i-a încredințat deputatului NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI misiunea de a participa la Conferința parlamentară privind Organizația Mondială a Comerțului, desfășurată la Geneva. 

          Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este organizația inter-guvernamentală ce reglementează comerțul la nivel mondial. A fost creată prin intrarea în vigoare la 1 ianuarie 1995 a Acordului privind constituirea OMC semnat la Marrakech, la 15 aprilie 1994, care înlocuia Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) în vigoare din 1948. 

          OMC servește drept forum pentru negocieri în vederea formulării de politici comerciale și reguli în domeniul comerțului internațional, ce sunt cuprinse în acordurile sub egida OMC. Aceste acorduri au scopul liberalizării comerțului cu bunuri și a prestărilor de servicii, reducerea barierelor în calea comerțului și sporirea accesului pe piețele mondiale. De asemena, sunt reglementate aspecte legate de comerț în domenii precum drepturi de proprietate intelectuală și industrială, achiziții publice, reguli sanitare și fitosanitare etc.

          Funcțiile esențiale ale OMC sunt soluționarea diferendelor comerciale între state, monitorizarea implementării acordurilor comerciale de către statele membre, creșterea nivelului de transparență prin notificările pe care statele se angajază să le transmită către OMC, precum și examinarea politicilor comerciale ale statelor membre prin intermediul mecanismului de examinare. 

 

Observator