Bucureşti. Sala „Dalles“, aflată în plin centrul Capitalei, a fost gazda, la 5 septembrie 2017, unui concert cu totul excepţional, dedicat Zilei Independenţei Ucrainei, care este şi Ziua Naţională a acestei ţări. Consfinţită prin Actul proclamării Independenţei Ucrainei din 24 august 1991, aprobat de Rada Supremă, Ziua Naţională este una dintre cele mai încărcate de semnificaţii din întreaga istorie a ţării. Statul Ucrainean democratic, o speranţă multiseculară, este astăzi un vis împlinit şi o realitate istorică de 26 de ani. 

        Înainte de a începe manifestarea au fost intonate imnurile naţionale ale Ucrainei şi României. Alături de publicul bucureştean, la eveniment au participat reprezentanţii Ambasadei Ucrainei în România, cei ai Ministerului Culturii şi ai unor minorităţi naţionale din România. Organizatorul şi moderatorul evenimentului a fost dna Iaroslava Colotelo, preşedinta filialei Bucureşti a UUR. 

        În alocuţiunea rostită înaintea începerii concertului, Excelenţa Sa Ievhen Leveţkyi, împuternicitul cu afaceri a.i. al Ucrainei în România a vorbit despre semnificaţia Zilei Independenţei Ucrainei pentru ucrainenii de pretutindeni. De asemenea, vorbitorul a calificat drept excelente relaţiile dintre România şi Ucraina, aceasta deoarece au cea mai solidă bază umană – comunitatea ucrainenilor din România şi comunitatea românească din Ucraina. 

        A urmat concertul, un moment artistic superb, care a adus în sală copii, tineri şi vârstnici, cu toţii ataşaţi de Ucraina, de ţara a cărei celebrare a însemnat o mare sărbătoare. A fost o zi în care formaţiile artistice care au evoluat pe scenă i-au încântat pe cei prezenţi cu cântece şi dansuri ucrainene, care ne-au dus mai aproape, măcar din punct de vedere emoţional, de Ucraina. 

        Cunoscutul duet „Skrynea“ din Cernăuţi, special invitat din Ucraina, i-a entuziasmat pe cei prezenţi cu frumoase cântece ucrainene, pentru că multe dintre ele au fost aplaudate în tact şi, uneori, fredonate. Lui i s-au alăturat ansamblul de cântece şi dansuri „Kolomyika“ din Siret, condus de Zirka Ianoş, şi grupul „Zorea“ din Bcureşti, care au făcut într-adevăr publicul să freamăte de bucurie. Arta şi cultura, un mijloc de comunicare între artişti şi public, rămân, fără îndoială, purtătoare de frumos, echilibru, luciditate şi susţinere sufletească. 

        A fost cu adevărat o aniversare de excepţie, de neuitat, încheiată cu un cocktail. 

 

                                                                                                                                                                Ion ROBCIUC 

 

        Satu Mare. La 23 august a.c., Ucraina a sărbătorit Ziua Drapelului de Stat, iar la 24 august 26 de ani de la declararea Independenţei Ucrainei.

        În acest context, miercuri, 23 august 2017, Comitetul filialei sătmărene a Uniunii Ucrainenilor din România, ucrainenii din Satu Mare, au depus jerbe de flori la bustul poetului ucrainean Taras Şevcenko din Parcul Vasile Lucaciu. 

        După depunerea jerbelor de flori, participanţii la acţiune au continuat cu o masă rotundă la sediul filialei sătmărene a UUR consacrată Zilei Drapelului de Stat şi Zilei Independenţei Ucrainei, în cadrul căreia s-a discutat despre importanţa adoptării Actului proclamării Independenţei Ucrainei, la 24 august 1991, de către Rada Supremă din Kiev. Acest eveniment remarcabil a devenit un fel de „punct de reper“ al istoriei contemporane a Ucrainei, al prezentului ei interesant, dar şi complicat.

        S-a discutat, totodată, şi despre faptul că oficial drapelul albastru-galben a devenit drapelul Ucrainei la 18 septembrie 1991, conform hotărârii Prezidiului Radei Supreme a Ucrainei. La data de 24 august 1991, când Rada Supremă de la Kiev a adoptat Actul proclamării Independenţei Statului Ucrainean a a fost arborat şi steagul albastru-galben pe clădirea Radei Supreme. Doar din 2004 a început să fie sărbătorită Ziua Drapelului la nivel naţional. 

 

                                                                                                                                                              Mihai Macioca

 

         Tulcea. Anul acesta, pentru manifestările dedicate aniversării Independenţei Ucrainei am avut o altă abordare ca urmare a modului de pregătire, înţelegere şi implicare a membrilor filialei noastre. Astfel, am reuşit pregătirea şi vernisarea expoziţiei de pictură şi sculptură a lui Ion Sirota, un pictor original şi de un real talent, născut şi crescut în Delta Dunării, în satul Letea. 

          După o scurtă prezentare despre ziua în care Ucraina a devenit un stat independent, s-a păstrat un moment de reculegere pentru eroii căzuţi în lupta pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale în estul Ucrainei. 

          Domnul viceprimar Petre Marinescu, fondatorul primei organizaţii a grecilor din Tulcea, prezent în calitate de reprezentant al Primăriei municipiului Tulcea, a afirmat că „din păcate, este adevărat că, în prezent, ucrainenii sunt nevoiţi să-şi apere cu arma în mână integritatea teritorială, iar această situaţie dificilă cu care se confruntă constituie pentru noi, cei aflaţi în afara zonei de conflict, un motiv în plus de reflecţie. Realizăm cât de norocoşi suntem să trăim în pace, să ştim că cei dragi sunt în siguranţă şi ne bucurăm de armonie şi toleranţă reciprocă. 

          Dl Marinescu a mai subliniat că „Ion Sirota, se revendică pe deplin ca om al locului. În opinia mea, artistul cu valenţe duble, foloseşte ca surse de inspiraţie peisajul dobrogean, universul deltaic, tradiţiile ancestrale, materia în esenţa sa, frustră, dar şi prelucrată, toate învăluite într-o undă patriarhală, modernă şi cu multă sinceritate. Observaţiile mele profane, au doar rolul de a sublinia faptul că lucrările artistului au ajuns la mine, că au trecut dincolo de retină, că sper să picteze şi să sculpteze în continuare, păstrându-şi desăvârşitul stil, făcându-ne bucuroşi că trăim în acelaşi timp şi spaţiu generos, dătător de idei şi frumos, concretizat în ultimă instanţă în talent, imaginaţie şi multă inspiraţie, dublată de muncă pe măsură“.

           În continuare, a luat cuvântul doctor Ibrahima Keita, cercetător ştiinţific, specialist în artă contemporană românească, care a apreciat că „odată cu ocazia aniversării a 26 de ani de la dobândirea independenţei faţă de Rusia, comunitatea ucraineană vă întâmpină, la această sărbătoare, cu o expoziţie de artă plastică foarte frumoasă, fiind vorba de o expoziţie de pictură şi de sculptură, semnată de Ion Sirota. Artistul urmează demersul regretatului artist Maxim Gherasim, scoţându-ne în lumină frumuseţile şi beneficiile localităţii Letea din Delta Dunării, din punct de vedere al ponderii temei abordate. Artistul ne prezintă lucrări foarte vibrante, cu dominantă caldă. El transfigurează portretul localităţii Letea, tărâmul unde s-a născut“. 

           Aşa cum observă domnul Keita, „Ion Sirota este interesat de toate aspectele vieţii, peisaje, bărci cu pescari, cai salbatici în alergare, întindere de luciu a apei în drumul spre Tulcea, mori de vânt ce existau în trecutul îndepărtat, personaje şi ocupaţiile lor, natură statică şi anumite aspecte ale vieţii. De asemenea, Ion ciopleşte sculpturi în lemn, dar şi cu asocierea compoziţiei de metal, cu o importantă doză de inventivitate, de un impresionant impact vizual. Personajele zugrăvite ne întâmpină cu căldura nuanţelor solare, care sunt izvorul unei mari sensibilităţi emotive. Loviturile de penel, conferă lucrărilor un dinamism util de impresionist.

           În dialog cu natura, artistul reuşeşte să surprindă personaje cu trăsături specifice localnicilor de toate vârstele care înfăţisează atitudini şi expresivitatea trăirilor sănătoase ale unor oameni ce îşi câştigă existenţa cu sudoarea frunţii.

           Cântecul acestor meleaguri ne este redat prin filtrul sensibilităţii lui Sirota. Năvălnicia faunei, gingăşia florei, sunt redate cu dinamism şi vigoarea trăsăturilor de penel, ale căror vibraţii ne încântă privirea. 

           Ne emoţionează atitudinea surprinsă a fetiţelor satului, cocoţate pe un podeţ ce se prelungeşte deasupra apei, dar şi acele galopuri pribegite ale cailor sălbatici, ce sunt specifice luminişurilor de la lizierea pădurii Letea. În fine, trebuie să vă mărturisesc că Ion Sirota este un pictor care prin lucrările sale ne dezvăluie un real talent şi resurse nebănuite de inventivitate pe tărâmul artelor plastice“. 

           După vizionarea expoziţiei şi după momente bune de socializare şi şedinţe foto, grupul vocal-instrumental „Zadunaiska Sici“ din Tulcea a îmbogăţit substanţial, evident muzical, atmosfera interpretând câteva melodii ucrainene, din care nu au lipsit şi cântece din Letea, amintindu-ne parcă de locul unde s-a născut, a copilărit şi s-a inspirat Ivan Sirota. 

           A doua zi, conform planificării, ne-am deplasat cu mic, cu mare către pădurea Teliţa în apropierea Mănăstirii „Celic“ (mănăstire fondată de călugărul Afanasie Lisavenco, la jumătatea secolului al XIX-lea) unde, într-o poiană largă lângă un izvor cu apă rece, până către orele 9.30, ne-am întâlnit cu peste o sută de persoane. După câteva momente de organizare şi socializare, în jurul orei zece, Dumitru Danilencu, prim-vicepreşedinte al filialei Tulcea, în calitate de coordonator al acţiunii, a luat cuvântul arătând participanţilor rolul şi însemnătatea dobândirii Independenţei Ucrainei la 24 august 1991, dar a insistat asupra efortului pe care-l depune poporul ucrainean pentru păstrarea integrităţii teritoriale în partea de est a Ucrainei.

           Programul manifestării a continuat cu un spectacol muzical-artistic susţinut de grupurile vocal-instrumentale „Lilia“ din Fântana Mare, la acordeon profesor Virgil Sapca, coordonator Ştefana Gheorghe, grupul „Bila makovka“ din Chilia Veche, la armonie şi coordonator Florea Lisavencu, grupul „Dunai“ din Pardina, la acordeon şi coordonator Dumitru Danilencu, „Zadunaiska Sici“ seniori, coordonator Paula Condrat şi tinerii dansatori din Tulcea din cadrul ansamblului de cântece şi dansuri „Zadunaiska Sici“, coordonator Ştefana Cernencu.

 

                                                                                                                                                                   Dumitru Cernencu