Agenda deputatului – mai 2020

 În pofida crizei generate de noul coronavirus, problemele comunităților pe care le reprezintă în Parlamentul României continuă să domine agenda de priorități a deputatului Nicolae Miroslav Petrețchi. Printre acestea se numără gestionarea deșeurilor care pun în pericol sănătatea populației şi mediul înconjurător, cu accent pe depozitul temporar de deșeuri din Sighetu Marmației, amplasat în zona Teplița. De asemenea, lipsa unor medicamente din farmacii, vitale pentru bolnavii cronici, precum Euthyrox și Siofor, l-a determinat pe domnul deputat să atragă atenția ministrului de resort asupra consecințelor generate de această penurie.

Pe fondul nivelului alarmant al tăierilor ilegale de păduri din ultima perioadă, semnalate atât în zona comunei Poienile de Sub Munte, cât și în alte localități maramureșene, deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi a trimis o solicitare ministrului mediului, Costel Alexe, în care a subliniat necesitatea găsirii rapide a unor soluții reale și eficiente pentru stoparea defrișărilor ilegale de pădure. Deasemenea, în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților, din 6 mai 2020, domnul deputat s-a arătat neplăcut surprins şi revoltat de faptul că unele persoane, atât la nivel local, în zone locuite și de ucraineni, cât și la nivel central, în Parlamentul României, îşi atribuie merite pe care nu le au, dând dovadă de lipsă de tact, verticalitate sau moralitate. 

STADIUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR DIN ROMÂNIA

Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor din România sunt obiective care trebuiau puse în funcţiune cu mai mulţi ani în urmă. Cu toate că s-au plătit sume enorme atât din fonduri europene, cât şi din cele bugetare, doar câteva SMID-uri sunt acum funcţionale, celelalte aflându-se în diferite stadii de finalizare a investiţiilor şi de delegare a serviciilor.

Din cauza întârzierilor se recurge la depozite temporare de deșeuri. Un astfel de depozit (despre care am informat și în anii trecuți conducerea ministerului) funcționează și în municipiul Sighetu Marmației, jud. Maramureș.

            Cetățenii sunt disperați de faptul că nu mai pot locui în zona respectivă din cauza mirosului insuportabil, a viețuitoarelor atrase de gunoaie. Mormanelor de gunoaie și-au făcut apariția până și în fața caselor, întrucât capacitatea de stocare a gropii respective a atins nivelul maxim.

            În 2017, mai multe zeci de persoane care își au locuința în zonă au dat în judecată administrația publică locală, cerând să anuleze hotărârile C.L. prin care s-a concesionat terenul pe care sunt improvizate aceste platforme de gunoi.

            Instanțele de judecată au decis că platforma temporară de deșeuri trebuie să respecte aceleași norme ca și un depozit de deșeuri, obligând totodată administrația locală să  dispună revenirea la starea inițială a terenului, însă nici până la transmiterea prezentei întrebări problema nu a fost rezolvată.

            Față de cele arătate, domnul Nicolae Miroslav Petrețchi i-a adresat ministrului mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, următoarea întrebare:

             ”Ce atitudine adoptă Ministerul pe care îl conduceți și ce măsuri își propune a lua pentru urgentarea creării sistemelor de management integrat al deșeurilor, în general, și pentru rezolvarea imediată a unor situații intolerabile cum este cea de la Sighetu Marmației, în special?”

Lipsa rezultatelor școlare diminua și șansele zbaterii deputatului comunității noastre etnice pentru exercitarea efectivă a dreptului constituțional la învățământ în limba maternă. Pentru viitor, speranțele erau și mai sumbre pentru că, liceul având profil pedagogic, nu mai erau asigurate efectivele noi de cadre didactice. 

         Suntem convinși că lectorii acestei rubrici au aflat la timpul cuvenit despre demersurile tot mai insistente și – de ce să n-o spunem pe aia dreaptă – tot mai ferme ale domnului deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI legate de această unitate etalon pentru învățământul în limba ucraineană. Noua conducere a Liceului, asigurată de domnul Profesor VASILE CURELEAC, a devenit partenerul potrivit al stăruințelor deputatului. Lucrurile au început „să se miște”, cum se spune. S-a ajuns însă la nucleul dur al problemei: cercul vicios care împiedica investițiile în construcție. Obținându-se promisiunea Consiliului Municipal Sighetu Marmației că ar putea investi în clădirea liceului dar o parte din construcție se află în administrarea Ministerului Educației Naționale, au început stăruințele pentru realizarea unui schimb de proprietăți, astfel încât ambele etaje ale clădirii să țină de administrația municipală. La Minister, propunerile municipalității erau adânc împotmolite și lipsea dorința schimbului de proprietăți. 

        În numărul din decembrie anul încheiat, am publicat nota „Liceul Taras Șevcenko poticnit la M.E.N.” în care se relata intervenția foarte fermă făcută de la înalta Tribună a Parlamentului. Răspunsul iscălit de Ministrul de resort, probabil fără parcurgerea textului amplu, stufos, încărcat de detalii funcționărești nesemnificative, a dovedit că crusta birocratică e foarte groasă și aparent de nestrăpuns. A devenit necesară recurgerea la un ton cât mai sever, asociat sarcasmului. Am relatat despre noul demers, i-am zice drastic, în nota apărută în luna februarie sub titlul „Lupta pentru Liceul Taras Șevcenko”

        Noul demers a avut ecoul scontat. Doamna Ministru ECATERINA ANDRONESCU l-a invitat pe domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI la o discuție detaliată. Întrevederea a avut loc în ziua de 27 martie a.c. între orele 900 și 1000, putând fi considerată un model de eficiență. 

       Pe lângă participarea doamnei Secretar de stat de resort KOVACS IRINA ELISABETA, doamna Ministru a chemat pe rând, fie în birou, fie la telefon, pe toți directorii și funcționarii decidenți, a avut o convorbire foarte precisă cu Primarul Municipiului Sighetu Marmației, Domnul Horia Vasile Scubli, cu Inspectorul General Școlar al județului Maramureș și a hotărât, pe loc, deplasarea Corpului de control al Ministerului în zonă pentru rezolvarea situației. 

        Analiza efectuată în teren în zilele de 10-11 aprilie a fost finalizată printr-o minută întocmită de toți cei implicați, stabilindu-se precis schimbul de imobile care va fi perfectat printr-o Hotărâre a Guvernului României, al cărei proiect va fi înaintat în cel mai scurt timp de conducerea Ministerului Educației Naționale. 

       Totodată, Domnul Primar Horia Vasile Scubli a asigurat că, încă de la începutul verii, va aloca fondurile de investiți necesare. 

CRIZA DE MEDICAMENTE EUTHYROX ȘI SIOFOR

Lipsa anumitor medicamente de pe piața farmaceutică din România l-a determinat pe domnul deputat Nicolae Miroslav Petrețchi sa ia poziție față de existența, în continuare, a unor disfuncționalități majore în mecanismul de monitorizare în timp real a stocurilor de medicamente în țară, cu efecte negative asupra sănătății populației. În consecință, a adresat Ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, o întrebare oficială, în care solicită luarea unor măsuri urgente pentru reintroducerea în farmaciile din țară a unor medicamente, precum Euthyrox și Siofor.

(…) Din cauza restricțiilor de circulație, accesul la aceste medicamente este imposibil, în marea majoritatea farmaciilor negăsindu-se Euthyrox și Siofor. Aceste medicamente sunt vitale atât pentru persoanele cu afecțiuni ale glandei tiroide, cât și pentru cele care suferă de diabet tip II. Din păcate, aceste medicamente au ajuns să fie de negăsit de câteva luni. Pe site-ul Ministerului condus de către dumneavoastră, Euthyrox (medicament absolut necesar pacienților cu afecțiuni ale glandei tiroide) este, în ultima vreme, cel mai frecvent raportat ca lipsă.

(…) Doresc să menționez faptul că peste 100 de mii de cazuri noi de boli tiroidiene au fost diagnosticate în România anului trecut, de patru ori mai multe față de ceea ce se întâmpla în urmă cu zece ani. Conform unui studiu, 86 % dintre aceste cazuri sunt reprezentate de persoane de sex feminin.

(…) Alt medicament pe care pacienții nu-l găsesc este Siofor, folosit în tratamentul diabetului tip II. Cu toate că tratamentul cu respectivul medicament e cel mai ieftin, acesta este foarte eficient. La nivel estimativ, pentru ambele medicamente se regăsesc zeci de mii de pacienți care au nevoie de ele.”

DEFRIȘĂRILE ILEGALE

În contextul înmulțirii cazurilor de tăieri masive de păduri, constatate și în județele în care există și comunități ale etnicilor ucraineni, Nicolae Miroslav Petrețchi a dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la creșterea gradului de nemulțumire în rândul populației față de lipsa de reacție a autorităților. Redăm în continuare conținutul solicitării oficiale, adresate ministrului mediului, Costel Ilie:

”Stimate Domnule Ministru,

            Este imposibil să nu fiți la curent cu numeroasele semnalări de-a dreptul dramatice din ultimele săptămâni cu privire la continuarea jafului de păduri. Nu e o situație nouă pentru dumneavoastră. La începutul mandatului ministerial, păreați hotărât să puneți capăt defrișărilor abuzive, creând așteptarea că vă veți detașa de dezinteresul și complicitățile predecesorilor. Ca deputat care a formulat el însuși asemenea semnalări pe cale oficială am sperat să transformați vorbele în fapte ori, dacă sunteți împiedicat să instaurați ordine în averea silvică a țării, să renunțați la funcție.

            Nu numai că nu a survenit vreun reviriment, dar grava problemă a defrișărilor abuzive a luat, în condițiile actuale, o turnură severă. Presa v-a semnalat cu exemple concrete că, sfidând rigorile stării de urgență, exploatarea nemiloasă a fondului forestier a continuat cu dezinvoltură. Nu cunoaștem ca dumneavoastră să fi avut o reacție și, în orice caz, nu s-a văzut niciun efect.

            O asemenea indiferență la o problemă de gravitate națională crea riscul să provoace iritare civică. În localitățile maramureșene, renumite cândva pentru bogăția și frumusețea pădurilor, iar în prezent pentru chelirea munților și degradarea puternică a mediului natural, oamenii n-au mai suportat sfidarea și au ieșit pe drumuri în calea prădătorilor. În importanta și respectabila comună Poienile de Sub Munte protestele s-au încins până la cote alarmante pentru ordinea publică.

            În continuare, nu ați reacționat nicicum.

            Bineînțeles că nu aprob izbucnirile emotive, dar nici nu putem ignora cauza lor. Mai mult decât în alte privințe, în acest domeniu al sensibilităților, susceptibilităților dar și al practicilor oculte, este nevoie de sinceritate și transparență. Statul a investit pentru implementarea așa-numitului Sistem SUMAL prin care oricine să poată verifica în timp real starea de legalitatea a oricărui transport de lemne după numărul vehiculului. Sistemul este boicotat, nu funcționează corespunzător, ceea ce îl transformă în contrariul său, adică într-un sistem de acoperire a nelegalităților. Aceasta pentru că lacunele și erorile sale permit autorilor de nereguli să se prevaleze de pretextul că semnalările de transporturi clandestine sunt, de fapt, fake-news.

Stimate Domnule Ministru,

            Cunosc foarte bine comuna Poienile de Sub Munte și toate așezările din zona Munților Rodnei. Acolo viețuiește o populație dârză dar cumpătată. Nemulțumirile menifestate public, pe drumuri, cu atât mai mult într-o perioadă de restriște în ceea ce privește părăsirea locuințelor, constituie pentru mine un răsunător semnal de alarmă, pe care încerc să vi-l transmit și dumneavoastră, împreună cu următoarele întrebări la care aștept răspunsuri pe măsura gravității situației:

  1. Ați analizat împrejurările în care regulile riguroase ale stării de urgență au devenit reguli care să favorizeze escaladarea defrișărilor, exasperând anumite comunități locale?
  2. Considerați semnalările difuzate de mass-media din mai multe județe veridice?
  3. De ce nu funcționează corespunzător Sistemul SUMAL?
  4. Ca ministru nu numai al pădurilor, ci și al apelor, sunteți de acord că despăduririle sălbatice au transformat inundațiile într-o calamitate ciclică?
  5. Ce mesaj concret transmiteți locuitorilor din Poienile de Sub Munte, județul Maramureș și de pe întreaga Valea Ruscovei, frustrați de defrișarea munților și năpăstuiți de repetarea inundațiilor ?”

ONESTITATEA POLITICĂ ÎN ÎMPREJURĂRILE ACTUALE

Deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi a susținut o alocuțiune în cadrul ședinței în plen a Camerei Deputaților din 6 mai 2020, în care s-a arătat neplăcut surprins şi revoltat de lipsa de tact, verticalitate și moralitate a unor politicieni.

”Multe bilanțuri se vor face după trecerea acestei perioade de mare încercare. Se vor calcula costuri și pagube, vom număra victime sau șomeri, probabil că nu vor lipsi sondajele.

            Ceea ce mă tem este că va lipsi evaluarea eticii politice. Molima și rigorile sociale pe care le-a impus nu au descurajat nicicum – așa cum ar fi fost de așteptat într-o perioadă grea -subiectivismul, demagogia, furtul de merite, obstrucționarea reciprocă și celelalte metehne ale felului în care facem politică.

Dimpotrivă, în loc de solidaritate constatăm și mai multă schismă, în loc de bună-credință și mai multe vicleșuguri, în loc de responsabilitate față de electorat și mai multă poftă de a-l păcăli.

De parcă virusul ar afecta nu numai plămânii, ci și conștiința, remarc o escaladare a nerușinării și noi tertipuri în a minți și a manipula cetățenii. Dacă le vom trece cu vederea, vom încuraja tupeul și meschinăria.

            Un prim exemplu: Uniunea Ucrainenilor din România a simțit chemarea să facă anumite acțiuni, pe măsura posibilităților, fie pentru dotarea unor spitale din zone locuite și de ucraineni, fie pentru acordarea de materiale sanitare, fie pentru înzestrarea școlilor cu mijloace electronice.

Nu ne împăunăm cu asemenea contribuții, credem că ele ar trebui să facă parte dintr-o amplă mișcare filantropică. Am fost însă indignați de inițiativa unora din județul cu cea mai mare concentrare de etnici ucraineni, de a încerca să preia și să contabilizeze aceste contribuții în palmaresul unor aleși locali ce n-au făcut nimic pentru susținerea acestora.

              Nu aș aborda tema dacă ar fi vorba de un caz singular. Dar obsesia alegerilor strivește bunul simț la toate nivelurile, inclusiv în acest for suprem care este Parlamentul României.

              Fac parte din grupul de deputați care au inițiat una dintre legile recent adoptate în sprijinirea sectorului sanitar.

Imediat ce proiectul legislativ a fost avizat favorabil în comisii, am putut asista cum unii, fără a fi inițiatori, s-au împăunat cu meritul inițierii legii. Scandalosul comportament a fost admonestat de la această tribună de mai mulți colegi ai Grupului nostru parlamentar, însă de la cei aflați în cauză nu s-a auzit nicio scuză sau explicație.

    În istorie, societățile ies din marile încercări mai înțelepte și mai purificate. Oare așa se va întâmpla și cu societatea noastră la sfârșitul actualei perioade?”

REINTEGRAREA PROFESIONALĂ DUPĂ ÎNCETAREA STĂRII DE URGENȚĂ

Repornirea treptată a economiei după încetarea stării de urgență ne va duce întru cu totul alt context social și economic. Un context care necesită regândirea întregii strategii de susținere a economiei de către stat. Va fi necesară adoptarea unor măsuri concrete care să încurajeze reintegrarea profesională a celor care și-au pierdut locul de muncă și, în unele cazuri, orice sursă de venit.

Conform datelor furnizate de Ministerul muncii, la data de 6 mai au fost înregistrate peste 900.000 de contracte individuale de muncă suspendate și 320.145 contracte individuale de muncă încetate, iar numărul acestora este în continuă creștere.

Pentru a reporni economia României după încheierea stării de urgență este nevoie de  implementarea imediată a unor măsuri care să readucă forța de muncă în economia reală, să faciliteze reintegrarea profesională.

Pe de altă parte, în pofida riscurilor epidemiei, grupuri mari de români au luat din nou calea emigrării pentru a munci în alte țări exact în domenii care și în țara noastră duc lipsă de forță de muncă – agricultura, construcțiile, domeniul sanitar.

Față de cele expuse, domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a solicitat ministrului muncii și protecției sociale, doamnei Violeta Alexandru, următoarele precizări:

”- Dacă în acest moment, Ministerul condus de dumneavoastră a pregătit un plan de reintegrare pe piața muncii a celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza pandemiei COVID-19?  Ce măsuri conține acesta?

– Care sunt măsurile concrete de evitare a muncii la negru?

– Care sunt sectoarele economice spre care Guvernul își propune să orienteze persoanele disponibilizate?”

Cititi in continuare…

Share This