Evenimentele politice majore ale perioadei au fost alegerile europarlamentare, Referedumul și votul asupra Moțiunii de cenzură. În rest, prezența deputatului U.U.R. în Parlamentul României s-a manifestat în nota ei obișnuită, adică dinamică și eficientă.

       Revenind la alegerile parlamentae, l-am întrebat pe domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI dacă are de făcut comentarii, la care domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI ne-a declarat că a făcut o analiză a prezenței la urne în ziua de 26 mai a.c., constatând cu satisfacție că etnicii ucraineni și-au exercitat îndatorirea de alegători într-o proporție asemănătoare cu ceilalți cetățeni. Cât privește rezultatul alegerilor europarlamentare, ne-a informat că studiază platformele formațiunilor care au trecut pragul elecoral și, în funcție de rezultatul studiului său, va pregăti, posibil, o declarație politică.  

 

 SĂPTĂMÂNA DE DUPĂ VIZITA PAPEI

 

        Dacă evenimentele amintite în știrea anterioară stau în topul știrilor cu semnificație politică, viața spirituală și socială a fost neîndoielnic marcată de vizita apostolică întreprinsă în România de PAPA FRANCISC, luminoasă pentru credincioșii de orice confesiune, inclusiv pentru noi, ortodocșii. Și totuși, a existat o conexiune între vizita apostolică și pulsul vieții politice. Conexiunea a fost făcută - și încă într-un mod foarte firesc și benefic - printr-o interesantă Declarație politică rostită de deputatul U.U.R. de la înalta tribună a Camerei Deputaților: 

      „Timp de trei zile, viața publică din țara noastră a fost marcată de vizita apostolică a Papei Franscisc. La încheierea acesteia mi-am zis cu mândrie, în calitate de cetățean al acestui stat: Au fost trei zile în care România a fost mai europeană decât orice altă țară a continentului. Nu fac o declarație emoțională, ci formulez o concluzie fermă, pe care o susțin cu argumente. S-a reconfirmat, în avanscena atenției mondiale, că acest tărâm este al toleranței și bunei conviețuiri, indiferent de apartenența etnică, religioasă, confesională. Gândirea oamenilor care-l populează, de la oamenii simpli la înaltele fețe bisericești, este deschisă spre ceea ce unește lumea și nu spre ceea ce o dezbină. Prietenia marginalizează vrăjmășiile. Se poate conlucra exemplar și convingător. Politețea, comportamentul civilizat, protocolul oficial au rădăcini solide în ospitalitatea populară. Suntem gata să acordăm celor defavorizați ajutorul pe care li-l datorăm ca semeni. Dilema omenie-exclusivism este falsă, prevalența omeniei nu trebuie pusă în discuție. Suntem capabili de o organizare exemplară, la nivelul exigenței celor mai importante evenimente. Putem ține fruntea sus, bucurându-ne de respect.

      Lista argumentelor poate continua, dar nu aceasta este scopul Declarației pe care o fac. Mă întreb ce va urma în viața politică, aflată de regulă în antiteză cu performanțele menționate. Se vor curăți stilul și conținutul ei, cât de puțin, de metehnele știute și dezaprobate de cetățeni ? 

       Personal nu-mi fac iluzii, dar nici nu pot fi atât de sceptic încât să nu sper că am înaintat, milimetric măcar, înspre ieșirea din desișul vrăjmășiei, vulgarității și relei credințe reciprocice. 

      Tocmai în virtutea acestei speranțe și sub puternica impresie a zilelor trăite împreună, propun clasei politice un moratoriu de cel puțin o săptămână, în care să domnească buna credință, discursul cumpănit și civilizat, responsabilitatea reală, și nu doar clamată față de rolul și lucrarea fiecăruia dintre noi.”

      Nu se poate spune că a existat o reacție explicită la moratoriul propus - orgoliul politicienilor este imens! - dar coincidența a fost că săptămâna ce a urrmat a fost caracterizată printr-o mai scăzută agresivitate și vulgaritate în viața politică. Abia după aceea a urmat Moțiunea, dar parcă nici dezbaterea acesteia n-a mai fost atât de vitriolantă.

 

FUNCȚIONEAZĂ SAU NU SISTEMUL RO-ALERT ? 

 

      Urmările catastrofale ale fenomenelor meteorologice extreme, constatate și în județele în care există și comunități ale etnicilor ucraineni, l-a determinat pe domnul deputat PETREȚCHI să adreseze Ministrului de Interne, Doamna CARMEN DANIELA DAN, o întrebare scrisă din care spicuim:

       „Reprezentanți ai M.A.I. au asigurat populația că sistemul RO-ALERT funcționează corespunzător, susținând că la nivelul fiecărui dispecerat ISU județean, precum și la nivelul IGSU și al DSU există terminale de activare. 

      În orașul Zalău din judeţul Sălaj, meteorologii au emis cod roşu de grindină cu câteva minute înainte ca din cer să înceapă să cadă bucăţi de gheaţă care au distrus zeci de maşini şi acoperişuri. Sistemul RO-ALERT care trebuia să avertizeze cetățenii, s-a activat și a anunțat locuitorii din zona afectată după ce grindina încetase. Aceeași problemă au întâmpinat-o și locuitorii județului Maramureș, aceștia fiind avertizați cu întârziere de zeci de minute despre iminenţa căderii grindinei, de mărimea unui ou, care a distrus maşini, vegetaţia şi acoperişurile caselor. Situații asemănătoare au fost întâlnite și în județele Bihor, Hunedoara, etc., unde, din nou, serviciul RO-ALERT a transmis mesaje de avertizare cu mult după trecerea vijeliilor.  

       Stimată Doamnă Ministru, vă rog să-mi răspundeți: Cum se face că după asigurările date de reprezentanții MAI, în ceea ce privește buna funcționare a sistemului RO-ALERT acesta funcționează cu întârziere de zeci de minute, după trecerea viiturilor?  

 

UITE TRENUL, NU E TRENUL 

 

       Situația precară a transportului feroviar de persoane a constituit tema mai multor demersuri ale parlamentarului nostru. Amintim cele relatate în edițiile din martie și noiembrie 2018, precum și din martie 2019 ale acestei rubrici. 

      Recent a răspuns întrebărilor deputatului și actualul Ministru al Transporturilor, domnul ALEXANDRU RĂZVAN CUC, dar, din nefericire, tot printr-o largă expunere de intenții, nedublate de perspective concrete. Nemulțumindu-se cu această manieră formală de a rezolva chestiunile ridicate, domnul deputat PETREȚCHI a adresat un nou mesaj stăruitor, din care reproducem câteva pasaje:

      „Întrebarea nr. 7245A/2019, pe care v-am adresat-o ca parlamentar, conţinea detalii legate de mersul trenurilor regio şi interregio care leagă locuitorii din zona Maramureşului Istoric (ȋn care trăiesc numeroşi etnici ucraineni) de restul ţării, de nemulţumirea cetăţenilor.  

      (...) Am anexat şi o petiţie semnată de 9 primari ai localităţilor direct afectate de modificările efectuate de Ministerul pe care ȋl conduceţi. Situaţia concretă privea dificultatea cu care se desfăşoară circulaţia pe o importantă magistrală feroviară care leagă locuitorii dintr-o zonă în care nu există alte mijloace de transport ȋn comun. Oamenii şi ȋn special elevii din localităţile Bistra, Petrova, Leordina, Vişeu de Sus, Ruscova, Repedea, Poienile de Sub Munte, Borşa, Moisei, Lunca la Tisa sunt nevoiţi să se deplaseze zilnic, la locurile de muncă şi unităţile de ȋnvăţămȃnt, uneori pe distanţe de aproape 60 km. Modificările ȋn orarul trenurilor se fac fără consultarea cetăţenilor deşi numărul de persoane care utilizează transportul feroviar este ȋn creştere, acesta fiind singurul mod prin care locuitorii acestor localități pot să se deplaseze. 

       Răspunsul amplu dat de Ministerul pe care ȋl conduceţi pare că ȋncearcă să justifice starea de facto fără ȋnsă a prezenta soluţii clare care ar trebui puse ȋn practică pentru ameliorarea situaţiei.(...) 

      În răspunsul primit sunt menționate doua proiecte derulate de Ministerul Transporturilor prin A.R.F., la primul proiect ,,Achizitie de material rulant nou pentru pasageri" este menționată achiziția primului lot de 40 de Rame Electrice Regionale, însă la o simplă verificare a site-ul Ministerului Transporturilor ,,Anunt de intenție – achiziție material rulant" aflăm că Ministerul intenționează achiziționarea doar a 20 de Rame Electrice Regionale.  

      (...) Cel de-al doilea proiect prezentat de dvs. este ,,Studiu de Sustenabilitate şi Eficientizare a Reţelei Feroviare din Romȃnia”. Acest proiect nu vine cu măsuri clare, ci doar analizează modul ȋn care se poate eficientiza reţeaua feroviară, iar termenul de finalizare al acestui proiect este abia februarie 2020.  

      (...) În ceea ce priveşte creşterea competitivităţii şi a capacităţii de operare ȋn condiţiile liberalizării pieţei de călători, aflăm din răspunsul dat de Domnia Voastră doar de constituirea unui grup de lucru.  

     Din nou nu aflăm nimic concret legat de modul ȋn care Ministerul Transporturilor, prin organismele pe care le are ȋn subordine, adoptă măsuri de creştere a competitivităţii şi a capacităţii de operare ȋn condiţiile liberalizării pieţei de călători.” 

     Dacă toți parlamentarii s-ar adresa atât de stăruitor și precis membrilor Guvernului, poate că situațiile negative ar fi mai prompt și mai eficient rezolvate. 

 

OBSERVATOR