În fiecare an, ca orice bun creştin, cu emoţie, speranţă şi bucurie aşteptăm sărbători creştine care ne picură în suflet linişte şi lumină. Am vrea să ştim pe toţi cei dragi sufletului nostru că se bucură de sărbători încercând împreună să mergem mai departe, să înfruntăm viaţa asta, cu toate neajunsurile, capcanele şi neliniştile ei. Sărbătorile sunt întotdeauna prilejuri pentru a călători printre amintiri, deschizând ferestre spre tablourile dragi ale copilăriei, petrecute alături de părinţi şi fraţi, amintiri ce aduc căldură fără de care am fi mai săraci şi mai goi sufleteşte, am fi mai singuri, am fi mai bolnavi de dor şi de tristeţe.  

          O bucurie de nedescris în cuvinte se citea pe feţele locuitorilor satului Ploşci, de Izvoarele Sucevei, când în localitate a sosit un sobor de preoţi pentru a sărbători hramul bisericii „Sfinţii Petru şi Pavel“: Nistoroaie Ion (Suceava), Bodârlău Gheorghe, Bodârlău Zo­sima, Ursachi Mihai, Iorga Alexandru, Ardelean Petru Valentin, Mehno Mihai, Crenco Gheorghe, Bodârlău Teodora. Curtea bisericii era plină de oameni îmbrăcaţi în straie noi, cu feţe zâmbitoare, cu credinţa care este cea mai puternică forţă din lume. Ploşciul are peisaje presărate cu case parcă aduse din poveşti. Aici sunt două biserici. O minune de biserică veche, iar lângă ea s-a construit alta nouă - rodul darurilor oamenilor, iar preotul este vrednic, mult iubit de enoriaşi plini de evlavie şi lumină. De aceea, putem spune că acesta este un loc binecuvântat prin puterea rugăciunii. Ridicarea unei noi biserici a fost oglinda sufletului celor care au ridicat-o. Cu tot modernismul care a mai slăbit credinţa, aici, la Ploşci, omul sfinţeşte lăcaşuri. După sfinţirea noii biserici „Sfinţii Petru şi Pavel“ pe stil vechi, în fiecare an se sărbătoreşte praznicul sfinţilor când ne amintim de un moment tainic greu de priceput cu mintea, dar lesne de înţeles cu limbajul tainic al inimii. Sărbătoarea este la a IV-a ediţie când la Ploşci se strânge lume din localităţi apropiate, din judeţ, dar şi din ţară. 

 

          O mare surpriză şi bucurie a fost prezenţa preşedintelui UUR dl Nicolae Miroslav Petreţchi. De asemenea, la festivitate au mai participat dl Dumitru Cernencu, preşedinte al Consiliului judeţean al UUR Tulcea, dl inspector Ilie Sauciuc, dl Mihăiescu Mihai, dl Cega Gheorghe şi alţii. 

          După săvârşirea slujbei şi sfinţirea mormintelor, părintele Mehno Mihai a deschis festivitatea cu o rugăciune. 

          Apoi au urmat artiştii ce ne-au încântat: grupul vocal Brodina de Sus, grupul vocal „Dunai“ din Tulcea, grupul vocal „Izvoraşul“ din Izvoarele Sucevei, ansamblul de dansuri „Cervona kalyna“ din Negostina, instructor fiind Chideşa Iulian. Dansurile erau atât de complicat executate, încât ele s-au desfăşurat în faţa scenei, pe iarbă şi nu pe scenă. Executarea dansurilor a stârnit admiraţie, emoţie, aplauze. 

           Fanfara „Florile Bucovinei“ din Botoşani a fost prezentă pentru a IV-a oară la Ploşci, datorită strădaniei şi interesului depus de dl Victor Semciuc, prim-vicepreşedinte al Consiliului UUR. 

           În timp ce fanfara executa melodii, tineretul dansa, dar şi micii artişti dansau aproape ca maturii.

           În afara fanfarei a participat şi mult talentatul artist popular Scutelnicu Vasile cântând cântece ucrainene, cu care a fermecat publicul. Cu toate că dl Scutelnicu are probleme de sănătate, este foarte activ şi participă la munca culturală ori de câte ori este solicitat. 

           Grupul vocal „Polonynka“ din Paltinu, a fermecat auditoriul cu cântece satirice ucrainene. N-aş vrea să închei fără a menţiona că Paltinu este locul de domiciliu al dlui inspector Ilie Sauciuc, este locul unde s-au desfăşurat de-a lungul anilor, multe şi diferite activităţi.  

           Din păcate, în ultima vreme, pacea, liniştea, armonia, binele şi frumosul nu ne mai bucură ca în vremurile trecute. Azi parcă a început al treilea război mondial. Avioane care s-au prăbuşit, atentate cu bombe peste tot în lume şi atacuri sângeroase, numeroase violenţe şi ameninţările sunt fapte care ne înspăimântă şi ne fură liniştea sufletească. Scutul de apărare împotriva acestor grozăvii este să optăm pentru renaşterea spirituală: să trăim în armonie cu Dumnezeu să nu ui­tăm că rugăciunea este cheia biruinţei, mijlocul de comunicare între suflet şi Dumnezeu, este calea prin care putem alunga răul dinăuntrul şi din afara noastră, rugându-l pe Dumnezeu să alunge de la noi pe toţi vrăjmaşii cei vă­zuţi şi nevăzuţi, să facă în aşa fel, încât omenirea să trăiască în linişte şi pace, să se bucure de aceste Sfinte Sărbători (aşa cum o făceam odinioară) care aduc taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. 

 

                                                                                                             Artemizia GHEORGHI 

 

          Am scris multe lucruri foarte bune despre cetăţenii oraşului Milişăuţi. Dar, din cele discutate cu foarte mulţi cetăţeni ai acestui oraş, am tras concluzia că regretă că s-a transformat comuna lor în oraş. Asta din cauză că n-au nici un fel de avantaje, ci numai dezavantaje, printre care şi golirea mai accentuată a buzunarelor prin impozitele şi taxele majorate faţă de atunci când erau localitate rurală. „Doar noi suntem ţărani din moşi-strămoşi şi ocupaţia noastră de când ne ştim a fost agricultura”, ne-a declarat cu năduf P.C. de 78 ani. Şi cred că are perfectă dreptate. 

          Vestea că asociaţia femeilor de et­nie ucraineană din Milişăuţi organizează un festival al gospodinelor de etnie ucraineană mi-a trezit un interes deosebit, mai ales că era prima ediţie. Invitaţia doamnei Brânduşa Peslar, preşedinta acestei asociaţii, m-a onorat foarte mult, mai ales că participasem şi la alte activităţi culturale organizate de această doamnă şi plecasem de-acolo foarte mulţumit. Aşa c-am pornit la drum împreună cu dom­nii Mircea-Gheorghe Ştir, ca­meraman, şi Mihai Hrincescu, interpret de muzică populară, şi ei invitaţi la această manifestare. În plus, acolo am avut o surpriză foarte plăcută, reîntâlnindu-mă şi cu doamna Nicoleta Dumitrache, realizator la TVR 3, secţia minorităţi, venită să realizeze şi ea un film documentar. 

          Prima constatare: pentru manifestare a fost ales un loc superb în lunca Sucevei. O scenă la cele mai înalte standarde, tapetată cu covoare cu motive florale şi trei drapele: al României, al Ucrainei şi al Uniunii Europene. Pe frontispiciul scenei trona un mare afiş, în limbile română şi ucraineană, care anunţa organizatorii: Uniunea Ucrainenilor din România şi Organizaţia Judeţeană Suceava. Dar greul organizării şi desfăşurării a căzut în spatele organizaţiei locale. Au fost prezenţi preşedintele organizaţiei judeţene şi al organizaţiei din Rădăuţi. 

          A doua constatare: imensitatea aces­tui spaţiu era ocupată de fel de fel de tonete, de pe rafturile cărora îţi făceau cu ochiul fel de fel de bunătăţi, iar pentru copii au fost aduse fel de fel de utilaje pe care să se distreze. Parc-ar fi fost la un hram sau la un mare bâlci tradiţional. 

          A treia constatare: în apropierea scenei erau amenajate două ateliere de lucru, din care unul cu cusături tradiţionale locale (condus de bunica Anecika a lui Jaucă cu fetele, nepoatele şi strănepoatele sale); unul cu mâncăruri alese, de tot felul, caracteristice gospodinelor locale (realizator Ana-Maria Voiaşciuc) şi o expoziţie de murături (Veronica şi Petru Şerban). Mamă, mamă, ce te-mbiau toate măcar să le guşti! 

          Cu precizia unui ceas atomic, doam­na Brânduşa Peslar, preşedin­ta organizaţiei locale, a deschis festivalul, rostind o alocuţiune emoţionantă, care-a mers la inima spectatorilor şi a invitaţilor. „Dumnezeu a aşezat Milişăuţii în acest colţ de Rai, aşezând în el şi etnia ucraineană, alături de români. Toţi sunt oameni frumoşi la chip şi la suflet, uniţi în dragostea lor pentru frumos şi pentru tradiţiile noastre de veacuri...“. 

          Exact ca o prezentatoare profesionistă, doamna Dana-Ruxandra Hreniuc a prezentat întregul program, care-a fost alcătuit foarte bine, referindu-mă la alternanţa numerelor. La fiecare număr a avut de spus câteva cuvinte despre interpret sau despre ansamblu. 

          În această ordine au evoluat: ansamblul „Polonynka“ (Paltinu); ansamblul „Cervona kalyna“ (Negostina); „Ruja bukovynska“ (Milişăuţi) şi „Florile Bucovinei“ (Rădăuţi). 

          Corala „Sf. Procopie“ a parohiei ortodoxe cu acelaşi nume din Milişăuţi (preot Bogdan Lupăştean) ne-a încântat văzul, prin costumaţia specifică şi auzul prin interpretarea programului de cântece patriotice şi populare. Am ascultat cântecele: „Trei culori“, „Sunt român din Bucovina“, „Nu uita că eşti român”, „Frumos cântă cucu-n luncă”. Ce mai ţi­nută de concert şi interpretare academică! Bravo, cucernice părinte! 

          La aceeaşi cotă înaltă au evoluat şi interpreţii de muzică populară: Daniela Prichici, Andreea Maruţeac, Georgiana Păsăilă, Voiaşciuc Dorinel, o gâgâlice de băiat (fluier) şi Mihai Hrincescu (voce şi cobză). Ei au presărat magnificul spectacol cu momente înălţătoare. Fetele cântau pe scenă, iar în faţa ei, jos, s-au prins în horă sau sârbă mulţi spectatori, în special femei şi fete. Superbă imagine! De menţionat că tânăra Andreea Maruţeac a fost rechemată pentru a mai prezenta o dată „Cântec pentru bunicii mei“. Merita reprodus integral, dar eu reproduc doare versurile: „Eu zic că-i ghini/Când bunicii sunt cu mi­ni/Zâmbetu-i rază de soare/ Glasul meu li-i alinare”.

           Ansamblul „Polonynka” din Paltinu era format numai din bătrâne de peste 65 de ani şi un bătrân. Funcţionează de peste 10 ani. A fost înfiinţat de doamna Paraschiva Huţuleac şi-acum de domnul Iliuţă Sauciuc. Au evoluat pe scenele mari din ţară la diferite festivaluri, dar n-au participat la nici un concurs. 

           Am remarcat, ca întotdeauna, participarea conducerii Primăriei din localitate, în frunte cu domnul primar Mircea Laurus. Aşa am vrea să se întâmple peste tot! 

           Menţionăm faptul că echipa TVR a filmat tot spectacolul şi-a luat interviuri. În curând va prezenta acest reportaj pe TVR 3, în cadrul emisiunii dedicate minorităţilor naţionale. 

           Iar noi ne-am umplut inimile de bucurie, sufletul nostru a vibrat la tot ce-am văzut şi auzit, şi stomacul cu multe bunătăţi, apoi ne-am îndreptat spre casele noastre, văzând ceva extraordinar. Ce gospodine grozave sunt în oraşul Milişăuţi! Cinste organizatorilor care au puterea după atâta muncă pe ogoare, să mai organizeze şi asemenea activităţi pe placul oamenilor! 

 

                                                                                                                prof. Gheorghe Dolinski 

           Zi de toamnă blândă şi însorită la Gropeni. E 8 septembrie – prima mare sărbătoare din anul nou bisericesc: prăznuirea Naşterii Maicii Domnului. O sărbătoare a credinţei, răbdării şi speranţei, cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Maria Mică. 

           Pe vremuri, la primele ore ale dimineţii, uliţele satului erau pline de oameni care se îndreptau spre cele două biserici ale micului sat, localnici, dar şi credincioşi din satele vecine. 

           După-amiază, cu mic cu mare se adunau pe toloacă pentru a petrece cu joc şi voie bună la hora satului. Odată cu trecerea timpului, farmecul sărbătorilor de altădată dispare treptat. La biserică vin mai puţini oameni, iar hora satului s-a transformat în spectacol artistic. E o modalitate de a conserva bogăţia spirituală moştenită. La astfel de evenimente, reînvie pentru o clipă obiceiurile de altădată care astăzi mai trăiesc doar în cântecele artiştilor. 

          Spectacolul din acest an dedicat sărbătoririi satului Gropeni a fost organizat de Primăria comunei Bălcăuţi şi de Consiliul Local din Bălcăuţi. Coordonatorul spectacolului a fost Petru-Ştefan Şoiman. Pe scena improvizată în curtea şcolii primare au evoluat ansamblurile ,,Codrişor” din Dorneşti, ,,Cervona kalyna” din Negostina şi ,,Kozaciok” din Băl­căuţi, precum şi soliştii de muzică populară Lilioara Piţu, Vasilica Maruneac, Denisa Solcan, Alina Zaharie şi Radu Malanciuc. Invitatul special al spectacolului a fost Alexandru Recolciuc.  

          În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă şi în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi. 

          Să avem parte de o toamnă bogată! 

 

                                                                                                                                                         Lăcrămioara Grigorciuc 

 

 

 

 

 

 

          Pentru început, vreau să spun cititorilor „Curierului ucrainean“ câteva cuvinte despre oraşul Siret. 

          Oraşul Siret este un oraş al toleranţei etnice şi religioase, o mică Elveţie a Bucovinei, aşezată la marginea de răsărit a Uniunii Europene. Sărbătoarea oraşului are rolul de a promova prin cultură şi artă, imaginea sa, de a păstra şi cultiva multiculturalitatea, ca element definitoriu al spaţiului bucovinean. 

          Manifestările dedicate acestor zile aduc în atenţia publicului multă muzică de toate genurile, multe întreceri sportive şi spectacole. Zilele oraşului Siret se bucură de prezenţa, după părerea mea, a aproximativ 6000-7000 de persoane, artişti, spectatori şi vizitatori. La zilele oraşului Siret participă nu numai siretenii, ci şi vizitatorii din comunele învecinate şi din ţara vecină, Ucraina. Ca în fiecare an, şi anul acesta Primăria oraşului Siret, Consiliul Local Siret şi Centrul Cultural „Mihai Teliman“ au organizat, în perioada 15-17 iulie 2016, manifestările dedicate Zilelor oraşului Siret, ediţia a IX-a, un eveniment de succes, primit cu bucurie de publicul siretean şi nu numai. Deschiderea activităţilor a avut loc vineri, 15 iulie 2016, la ora 15, pe scena din faţa Centrului „Mihai Teli­man“, la eveniment fiind prezent şi primarul oraşului Siret, Adrian Popoiu. Programul zilei de vineri a cuprins muzică de joc şi voie bună, spre încântarea publicului. Atmosfera a fost întreţinută de formaţia „Select“ din Rădăuţi, urmată de un program artistic al copiilor şi elevilor din Siret. Astfel, de la ora 16 şi până la ora 23, pe scenă au urcat formaţii de la Grădiniţa „Luminiţa“ din Siret (grupa „Licuricii“) Şcoala „Petru Muşat“ Siret (grupa bilingvă „Pinochio“), Clubul Copiilor şi Elevilor, Fundaţia „O nouă viaţă“, Asociaţia Culturală „Kolomyika“ Siret, precum şi formaţiile „Miraj Group“ din Suceava şi „Royal Group“, interpretul Grigore Gherasim şi grupul vocal-instrumental „Dor bucovinean“ din Siret. 

          Evenimentele din ziua de sâmbătă, 16 iulie 2016, au început la ora 15 cu un spectacol susţinut de fanfara „Trandafirul“ din Calafindeşti. De la ora 16, a debutat a cincea ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Siretul“ în cadrul căruia au susţinut spectacole ansamblul „Codrişor“ Dorneşti, amsamblul „Stejărel“ Cajvana, ansamblul „Brădetul“ Horodnic de Jos şi ansamblul „Cervona kalyna“ din Negostina, coordonat de prof. Iulian Chideşa. De la ora 20, pe scenă a urcat DJ Covy, iar spectatorii au putut urmări şi o demonstraţie de lupte greco-romane. Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu spectacolul oferit de Pavel Stratan, care a început în jurul orei 22. Menţionez că sâmbătă la spectacolul Zilelor oraşului Siret a participat primarul urbei Siret Adrian Popoiu, împreună cu şeful administraţiei judeţene Gheorghe Flutur şi şeful delegaţiei Ucrainei, guvernatorul regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fisciuk. 

          Ultima zi a Zilelor oraşului Siret a început la ora 15 şi a fost rezervată formaţiei Marius Leonte Group, după care au urmat spectacolele din cadrul Festivalului Naţional de Fol­clor „Siretul“. Printre cei care au urcat pe scenă s-au numărat Cătălin Breteanu, ansamblul „Siretul“, ansamblul „Kozaciok“ din Bălcăuţi, condus de prof. Petru Şoiman, Răz­van Ciobanu, Ana Maria Chira, Laura Haidău. Menţionez că o parte dintre spectacole s-a desfăşurat pe scena Casei de Cultură din Siret din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile. Relatez în încheiere că, pe lângă spectacole, în aceste trei zile desfăşurate în cadrul Zilelor oraşului Siret, s-au organizat cu succes şi întreceri sportive la mai multe discipline sportive, dotate cu diplome şi premii. 

 

                                                                                                                           Nicolai MAIDANIUC 

          In perioada 16-18 septembrie a.c, La Ivano Frankivsk, Uniunea Ucrainenilor din Romania, impreuna cu Administratia de Stat a Regiunii Ivano Frankinsk și Administrația de Stat a Raionului Verhovyna au convenit să încheie un Protocol de colaborare. 

          Semnarea Protocolului a avut drept scop cooperarea comună între părțile semnatare în domeniile științifico-tehnice, umanitaro-cultural și educațional. 

          Astfel părțile s-au angajat să realizeze acțiuni comune în domeniile menționate mai sus în scopul păstrării și promovării identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorității ucrainene, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale precum și întărirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene. 

          Totodată, semnatarii protocolului s-au angajat să realizeze aceste acțiuni pentru atingerea obiectivelor stabilite și în punerea în aplicare a intereselor comunității ucrainene, cu condiția ca relațiile să fie bazate pe parteneriate oneste, concrete și de protejarea reciproca a intereselor. 

          A mai fost stabilită o lista de priorități care urmează să fie demarate de părțile semmatare în perioada imediat urmîtoare, iar una dintre ele este dezvelirea bustului marelui poet ucrainean T.H. Sevcenko, la Sighetu Marmației.