Marți, 8 Martie 2016, Organizația Județeană Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România l-a comemorat și aniversat pe marele poet ucrainean - Taras Șevcenko.  

         Momentul aniversar și comemorativ a avut loc la bustul poetului, amplasat în parcul „Vasile Lucaciu” din Satu Mare.  

         La manifestare a participat Comitetul organizației județene a UUR: Vasile Buciuta, prim vicepreședinte, Anișorac Vasile, vicepreședinte, Laver Maria, Danco Florin, precum și reprezentanți ai organizațiilor locale din: Micula, Moftin, Păulean; Terebești, Botiz, Ciuperceni, Tarna Mare, Rătești, Decebal, Traian, Satu Mare. 

         Despre personalitatea marelui om de cultură ucrainean Taras Șevcenko au vorbit dr. Irina Liuba Horvat, președinta organizației județene a UUR, dar și Dumitru Țimerman, cunoscutul realizator de emisiuni la TV Nord-Vest Satu Mare.  

         A fost evocată opera mareului „Kobzar”, meritele și rolul acestuia în cultura ucraineană, în prezența a peste 100 de persoane. A fost subliniat, printre altele, și faptul că ucrainenii din județul Satu Mare reprezintă o comunitate unită, după care s-au depus jerbe de flori.  

         Tot în aceași zi, femeile ucrainence din județ au sărbătorit Ziua internațională a Femeii, împreună cu președinții organizațiilor locale, comitetul de conducere a UUR. Cu această ocazie s-au discutat probleme cu privire la rolul și importanța femei ucrainene în familie și societate, probleme legate de condiția acesteia precum și problemele cu care se confruntă și diversele modalități de rezolvare.  

         De asemenea, s-au rostit cuvinte de mulțumire adresate tuturor mamelor, tinerelor pentru ceea ce fac în folosul transmiterii mai departe a limbii materne, a tradițiilor, a identității culturale. Toate ucrainencele prezente au primit câte o floare și au luat parte la masa festivă organizată de Comitetul organizației județene Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România. 

 

 

                                           Președinte Organizația Județeană a UUR Satu Mare 

                                            Irina Liuba Horvat 

 

 
 
   

           La 21 februarie 2016 într-o locație deosebită , "Motelul Bucium ", situat pe una dintre cele șapte coline ale județului Iași, de unde se deschide panorama asupra orașului în întreaga lui splendoare, a avut loc evenimentul dedicat Zilei Internaționale a limbii materne. Sărbătoarea a fost dedicată în exclusivitate limbii ucrainene , deși în intenția organizatorilor era ca la această sărbătoare să participe toate minoritățile din Iași , cu atât mai mult cu cât s-a vrut și o prezentare a artei culinare specifice respectivelor minorități Din motive obiective, se pare, nu am reușit acest lucru, dar ideea a rămas ca în perspectivă să facem sărbătorile de acest gen împreună sau prin rotație câte o minoritate să devină organizator , iar celelalte minorități să fie partenere.  

           Mottoul sărbătorii noastre a fost "Nici limba fără popor nu poate exista . Și nici popor fără limbă nu există ". 

   

          Invitații de onoare ai evenimentului au fost Președintele Uniunii Ucrainenilor din România, Dl. Petrețchi Miroslav Nicolae, primarul interimar al orașului Iași, Mihai Chirica, deputat de Iași în parlamentul României dl. Sorin Iacoban, din partea Consiliului Județean, dl Romeo Olteanu, deputat în Consiliul orașului Cernăuți, dl. Dorin Roman. La sărbătoare au mai participat reprezentanți ai unor organizațiilor și companii cu care colaborează organizația noastră precum și membrii organizației noastre.

          Evenimentul a fost deschis de către președintele organizației Iași a UUR , care în cuvântul de deschidere a prezentat istoricul și importanța evenimentului , subliniind faptul că : diversitatea lingvistică reprezintă echivalentul diversității umane. Omenirea a reușit să dobândească succese însemnate pe această planetă, datorită faptului că a fost capabilă să se adapteze la situații cele mai neașteptate. Este bine de știut că fiecare limbă are o viziune specifică și proprie asupra lumii. Ori de câte ori se pierde o limbă, se pierde o altă viziune irepetabilă asupra lumii, iar experții spun că la începuturi existau aproximativ 8.000 de limbi în lume și acum au rămas doar 6000 de limbi din care aproximativ jumătate fiind pe cale de dispariție.

 

           Pentru a salva cea mai prețioasă comoară - LIMBA ar trebui să se depună eforturi însemnate. Sărbătorirea Zilei Internaționale a limbii materne este nu numai o sărbătoare frumoasă și pline de culoare, ci și un mijloc eficient de formare a culturii toleranței în domeniul comunicării interetnică. Oaspeți și participanți la sărbătoare au resimțit respect pentru toate limbile lumii de azi, au admirat și o interesantă expoziție de carte "Perle ale limbii materne." dedicate evenimentului precum și o expoziție cu câteva cărți de bucate în limba română și ucraineană. Evenimentul a extins orizontul de cunoaștere a tuturor participanților sau cel puțin a deschis apetitul pentru această cunoaștere.  

           Limba ucraineană nu a parcurs o cale ușoară. Cu toate acestea, în ciuda tuturor obstacolelor, pentru multe milioane de oameni ea a fost și va rămâne limbă maternă a bunicilor, părinților și va fi, de asemenea și limba copiilor lor. În continuarea prezentării Președinte organizației Iași a sugerat o noua abordare a problematicii limbii, în general, și a limbii materne, în special. Ca studiu în acest domeniu să fie mai interesant și mai atractiv a propus ca participanții ( și de ce nu acasă și copii noștri ) să răspundă la cele mai neobișnuite întrebări despre limba și scris, alfabet și tipărirea cărților (de exemplu, prima mențiune istorică despre limbă, cât de multe limbi se vorbesc astăzi în lume , prima limbă scrisă din lume, opera literară cea mai tradusă, etc…etc.) ce spun străinii despre limba ucraineană, proverbe și zicători despre limba (maternă), etc.  

 

         În cadrul evenimentului a fost prezentat un program literar-muzical de către studenții de etnie ucraineană din comunitatea noastră și studenți din Ucraina (Kistrui Valentina, Popușoi Victoria, Tărățanu Alexandru, Potlog Sergiu), care studiază în frumosul nostru oraș, sub îndrumarea și în acompaniament acordeonului (prof. Gorovei Ilie) a viorii și chitarei (prof. Vasile Gavris) și bloc flotele (student Chirileanu Teofil).

         Evenimentul nostru s-a încheiat cu o surpriză plăcută pentru participanți, ei au putut să deguste mâncăruri tradiționale și moderne ucrainene pregătite de doi bucătari tineri, dar de perspectivă, din Cernăuți (Dmetro Djofi și respectiv Paul Sopivnik), sub conducerea lui bucătarului șef Galina Yarmolyk. Și de data aceasta am pus participanții la muncă , intelectuală bineînțeles. Ei au trebuit să-și reamintească câteva lucruri interesante despre alimente, produse alimentare, restaurante mai puțin obișnuite din lume și multe altele.

         Experimentul a fost un succes, mulți participanți și-au exprimat interes pentru o astfel de abordare a tematicii puse în discuție.

 
 

           Fiecare limbă este originală, ea reflectă mentalitatea și obiceiurile oamenilor. Cel mai important lucru este că tinerii sunt interesați de cultura diferitelor națiuni. Acest lucru îi îmbogățește nu numai intelectual, ci facilitează, de asemenea o comunicare vie și liberă și o înțelegere reciprocă mai bună între minoritățile care locuiesc permanent sau temporar pe un anumit terittoriu. Și este foarte bine ca astfel de evenimente, ce dezvoltă respectul pentru limba maternă a celui de lângă tine, să aibă loc în toate organizațiile ale UUR și dacă este posibil cu participarea tuturor minorităților din zona respectivă . Fie ca această tradiție bună să continue să fie susținut și pe viitor! 

          Recompensa cea mai mare pentru organizatorii evenimentului au fost zâmbetele sincere și schimbul prietenos de emoții pozitive cu invitații și participanți la eveniment.

          Reamintim: În Ucraina această sărbătoare există din 2002, atunci când, în scopul consolidării funcției de limbă oficială - a limbii ucrainene și pentru susținerea dezvoltării libere și utilizarea altor limbi ale minorităților naționale din Ucraina, Președintele Ucrainei a semnat decretul corespunzător cu privire la marcarea Zilei Internaționale a limbii materne.

                                                                             Președintele organizației Iași a UUR

                                                                                             Victor Hrihorciuc

           Ziua internațională a femeii este o sărbătoare care simbolizează, ȋn primul rând, lupta femeilor pentru drepturile lor, pentru participarea activă la viața socială și cea profesională în condiții de egalitate cu bărbații. 

           Datorită tenacității și perseverenței femeilor, este dificil să menţionăm măcar o sferă de activitate în care acestea să nu aibă un cuvânt de spus. Este imposibil să ne imaginăm o profesie fără prezența unei femei, fără zâmbetul ei, și, cel mai important, fără abilitățile ei de a găsi soluții pentru orice situație. 

           Înțelepciunea, discernământul, dorinţa constantă de ȋmbunătăţire, sau stilul de viață neobosit, toate acestea, combinate cu frumusețea interioară și exterioară, definesc portretul femeii ucrainene moderne. 

           Stimate Doamne, fie ca Dumnezeu să Vă dăruiască multă sănătate, iar fiecare zi a vieții Dvs. să fie scăldată de lumină și iubire, să fie încununată de împliniri pe toate palierele vieții. Avem nevoie ca prezenţa D-voastră să ne însenineze viețile.  

           Cu ocazia Zilei internaționale a Femeii, așadar, doresc ca armonia și succesul să Vă însoțească pretutindeni, pe calea vieții Dvs. să ȋnflorească flori parfumate, iar aerul care Vă înconjoară să abunde de sunete fermecătoare. Nu uitaţi să fiţi mereu zâmbitoare și pline de speranță. 

                                                              Cu deosebită consideraţie, 

                                                                        Președintele UUR 

                                                                Nicolae Miroslav Petreţchi 

 

 

 

 

 

 

 

 

          Pe 6 martie a.c., trupa de teatru amator „Pasărea de foc” din cadrul Organizaţiei judeţene Cluj a UUR a pus în scenă, la Casa de Cultură din localitatea Copăcele, piesa de teatru „Familia lui Kaidaş” (o adaptare originală după povestirea omonimă a scriitorului ucrainean Ivan Neciui-Levyţkyi). În faţa unei săli arhipline, membrii trupei de teatru au reuşit, ţinând cont de ropotele de apluze ale publicului, să îmbine într-un mod original şi fermecător subiectul povestirii cu tradiţiile legate de viaţa ucrainenilor din nordul României. Majoritatea celor prezenţi, unii dintre ei cu origini maramureşene, a avut posibilitatea să rememoreze obiceiurile legate de peţit şi nuntă, dar şi să se amuze copios pe seama „inevitabilelor” dispute dintre soacră şi nurori.   

         Nota ironico-umoristică în care este redat conflictul între generaţii din „Familia lui Kaidaş” subliniază problematica moral-etică, lipsa de perspectivă a ţăranului ucrainean şi ruinarea structurii patriarhale a satului de la mijlocul secolului al XIX-lea. Prin această reprezentaţie cu caracter etnografic se urmăreşte atât promovarea şi popularizarea culturii şi a valorilor ucrainene, cât şi a nepreţuitelor comori ale folclorului ucrainean

          Trebuie să subliniez faptul că membrii trupei „Pasărea de foc” nu sunt actori profesionişti, ci studenţi şi absolvenţi ai diferitelor facultăţi, unii dintre ei fiind deja ingineri, farmacişti, filologi, masteranzi sau doctoranzi.

           Ospitalitatea şi omenia cărăşenilor au impresionat şi de această dată, prin reprezentantul de seamă al ucrainenilor din Banat, prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România şi preşedintele Organizaţiei judeţene Caraş-Severin a UUR, Dl. Ivan LIBER, care a încununat întreaga acţiune prin înmânarea de cărţi şi materiale ale organizaţiei. 

           Din distribuţie au făcut parte: Iurasec Lucian HRENIUC, Mihaela DUBOVICI, Mihai Ciprian LUŞCAN, Ioana CODREA, Gina-Georgeta BODNARIUC (Палажка), Mihai BODNARIUC (Довбиш), Mariana-Natalia BODNARUC (Довбишиха), Diana Maria SPIVALIUC (Мелашка), Alexa BOUT (Лаврiн), Ioan-Ovidiu POLIANCIUC (Автор), Serioja-Ioan HRIN (Омелько Кайдаш), Gheorghe Liviu ROMANIUC (Карпо), Oxana SLAVITA (Мотря), Svetlana-Iuliana LAVIŢĂ (Маруся Кайдашиха); Coordonatori: Mihaela HERBIL şi Ioan HERBIL. 

 

                                                                                  

                                                                                                                                      Ioan HERBIL

         Stimate domnule președinte al Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, 

         Stimate domnule primar Dorel Coica, 

         Stimați membri ai Prezidiului, 

         Stimate domnnule Președinte de Onoare al UUR, Ștefan Buciuta, 

         Stimați membri ai delegațiilor Muzeului Județean Satu Mare, Universitatea Națională din Ujgorod, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș”, Universitatea Naţională de Silvicultură din Lviv, Muzeul de arhitectură și Viaţă Populară din Ujgorod, Fondul De Caritate, Resurse și Inițiative Publice, Cernăuți, 

         Stimaţi membri ai Consiliului UUR, 

         Stimate domnule președinte de onoare al organizatiei judetene Satu Mare a UUR, 

         Stimaţi membri ai Comitetului Satu Mare a UUR, 

         Stimati Invitați, 

         Dragi ucraineni! 

        In calitatea mea de președinte al Uniunii Ucrainenilor din România, permiteţi-mi să mă adresez d-voastră cu ,,Bine aţi venit’’ la deschiderea celui de-al VII-lea Simpozion Internaţional ,,Relaţii româno-ucrainene: Istorie și Contemporanitate”. 

         Așa cum bine știţi, ucrainenii și românii se ȋnvecinează ȋntre ei pe aproape 900 km. Triburile slave au format un substrat al poporului ucrainean ȋn nord-estul României. 

         Amândouă popoarele au fost unite de religia ortodoxă și lupta ȋmpotriva forţelor tătare și otomane. Suntem apropiaţi prin cultura socială, modul de viaţă și arta populară, de secole trăind unul aproape de celălalt. 

         Relațiile dintre cele două ţări, la nivelurile politic și cultural, au fost de bună colaborare încă din secolele XVI – XVII. La ȋnceput, din cauza lipsei de stat național, acestea erau minore, dar, cu timpul, s-au dezvoltat, mai ales în ultima vreme, în special în judeţele Maramureș, Bucovina, Satu Mare și Tulcea unde convieţuiesc cele două națiuni. 

          Până ȋn anul 1859, relațiile politice ucraineano-române au avut loc, în principal, cu vecinul direct al Ucrainei, Moldova. Ele au fost nesemnificative cu Valahia și chiar inexistente cu Transilvania. În secolele XVI – XVII, cazacii au ajutat nu numai principatului Moldovei, dar și cel al Valahiei în lupta lor împotriva Imperiului Otoman. De exemplu, în armata voievodului Mihai Viteazul, în 1595, s-au ȋnrolat 7.000 de cazaci, iar Bogdan Hmelnițki a încheiat un acord cu Moldova prin aranjarea căsătoriei fiului său, Timosha, cu fiica stăpânului moldovean, Vasile Lupul.  

           După căderea regimului comunist, România a fost printre primele țări care a recunoscut independența statală a Ucrainei, iar la 1 februarie 1992 a stabilit relații diplomatice cu țara vecină. Astfel, România a acordat o atenție deosebită dezvoltării relațiilor politice, diplomatice și economice cu Ucraina. 

          De asemenea, toți au conștientizat că atât România cât și Uniunea Europeană sunt pe deplin interesate să aibă în apropiere un stat puternic, viabil, legitim în ochii propriilor lor oameni. 

          Ambele țări, Roamânia și Ucraina, sunt considerate printre cele mai importante din Europa Centrală și de Est. Ambele țări au experimentat tranziția adesea dureroasă la o economie de piață funcțională, consolidarea statului de drept și democrație. 

          Relaţiile româno-ucrainene nu pot fi analizate fără a lua în calcul ucrainenii din România și, implicit, Uniunea Ucrainenilor din România. 

          Uniunea Ucrainenilor din România este o organizaţie reprezentativã parlamentarã a comunitãţii ucrainene, care face parte din Consiliul pentru Minoritãţile Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minoritãţilor Naţionale din România. Totodată, este membrã a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare (UVKR) şi a Asociaţiei pentru legãturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“). Unul dintre obiectivele majore ale UUR este întãrirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene. 

           Ȋn acest scop, Uniunea Ucraineilor din România colaborează cu administraţiile publice centrale și locale, Ambasada Ucrainei de la București, Prezidiul Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor, Prezidiul Congresului Mondial al Ucrainenilor și susţine deciziile și hotărările Prezidiilor. 

           Pentru a consolida relațiile dintre România și Ucraina, Uniunea Ucrainenilor din România a fost de acord cu adresa Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor pentru lipsa de activitate a puterii privind comemorarea victimelor holodomor-ului din 1932-1933 din Ucraina (80 de ani de la genocidul stalinist), cu declarația privind semnarea Acordului de asociere ȋntre Ucraina și Uniunea Europeană și a trimis scrisori deschise președintelui României, primului-ministru, ministrul afacerilor externe, deputaților români ai Uniunii Europene și purtătorilor de cuvânt ai Uniunii Europene, pentru a susține independenţa și integritatea teritorială a Ucrainei. 

           Totodată, Uniunea Ucrainenilor din Români a sustinut propunerea Consiliului Mondial al Ucrainenilor privind modificările pentru ,,Condiţiile de acceptare la Universităţile din Ucraina ȋn 2014“ pentru ucrainenii din diaspora.  

           Ȋn ceea ce privește tematica lucrărilor simpozionului, aceasta se va axa pe diversitatea problemelor născute ca urmare a coexistenței celor două popoare în zona de frontieră a Tisei Superioare. Colecția de articole - rezultatul reuniunii – va sublinia modelul de cooperare fructuoasă între experții din cele două țări, România și Ucraina, și este un fundament pentru cunoașterea reciprocă a contribuţiilor în diferite domenii ale științei moderne. 

           Diversitatea subiectelor se va contura într-o tematică pluridisciplinară, care va prezenta istoria comună a celor două popoare, convieţuirea într-o regiune multietnică, raporturile dintre comunităţi, identitatea culturală, lingvistică, confesională, structura populaţiei din Ucraina, Maramureş, Satu Mare, Bucovina, Banat în diferite perioade ale istoriei, raporturile dintre comunităţile majoritare şi minoritare, relaţiile româno-ucrainene pe parcursul istoriei şi transformările majore din ultimii ani, ca rezultat al orientării europene comune a celor două ţări etc. 

           Această colaborare, devenită deja tradiţională, are o importanţă deosebită, deoarece promovează valorile specifice fiecărei comunităţi şi demonstrează faptul că relaţiile transfrontaliere reprezintă un dialog multietnic, intercultural, care se bazează pe cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale, materiale, istorico-culturale, pe baza unor documente şi studii ştiinţifice.  

           In concluzie, numai demonstrând tact, reținere și abordarea constructivă a istoriei, România și Ucraina vor reuși să consolideze și să ofere o dinamică pozitivă a relațiilor bilaterale. 

                                                                                                            Multumesc!