Putem numi primele săptămâni ale actualei sesiuni a Parlamentului drept perioada crizei bugetului. Altercațiile pe această temă dintre principalele instituții ale statului au mobilizat excesiv energiile clasei politice și i-au măcinat timpul. Deputatul U.U.R. a făcut tot ceea ce i-a stat în putință să nu alimenteze scandalurile și să contribuie prin discuții și atitudini echilibrate la revenirea în normalitate. Județele, orașele, comunele așteptau implementarea Bugetului de stat și orice tergiversare, indiferent de pretext, se făceau pe seama așteptărilor populației. 

       Distinct de aceste preocupări conjuncturale, Domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a menținut ritmul de acum știut al intervențiilor sale de la Tribuna Parlamentului, din care spicuim pentru cititorii publicației noastre. 

 

ÎN APĂRAREA LIMBII MATERNE 

 

       Cu prilejul Zile Internaționale a Limbii Materne, deputatul U.U.R. a expus în Aula Camerei Deputaților următoarea declarație politică: 

      „Ne-am obișnuit ca această zi să fie marcată prin alocuțiuni și momente festive, însă trebuie ca tocmai acum să efectuăm o analiză a perspectivelor concrete în ceea ce privește încurajarea diversității lingvistice. 

       Cunoaștem faptul că limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului unei națiuni. 

      Diversitatea lingvistică reprezintă, fără nicio îndoială, un lucru preţios şi, drept urmare, cultivarea limbii materne rămâne un element încurajat în Europa. Ca dovadă, aproape toate reuniunile organizate la Bruxelles şi la Strasbourg îngăduie folosirea limbii materne, atât în plenul adunării ori în şedinţele comisiilor parlamentare, cât şi în cele ale grupurilor politice. 

     România este un exemplu elocvent în ceea ce privește conservarea și promovarea limbii materne. Tot mai multe state, urmând modelul românesc, aduc reglementările legislative din domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în concordanță cu standardele europene și exprimă voinţa de a îmbunătăţi transpunerea acestora în practică. 

      Din păcate, mai apar zvâcniri ale unor aventurieri, care prin răstălmăciri, politici populiste, completate cu tendințe clare de încălcare a unor drepturi, ce contravin spiritului european, încearcă să inducă o competiție de rele practici. Trebuie să știm să facem distincție între cazurile izolate și politica statală, monitorizând implementarea prevederilor Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, respectiv a Cartei Europene privind limbile regionale. 

      De aceea, este foarte important ca în instituțiile fundamentale capabile să conserve limba maternă, să existe o continuitate astfel încât minorităţile să se bucure de drepturile lor în conformitate cu exigenţele și prevederile europene.” 

 

INDICATOARELE BILINGVE 

 

      În virtutea aceleași preocupări perseverente de conservare a identității noastre etnice s-a înscris și întrebarea adresată Ministrului Afacerilor Interne privind pancardele bilingve de la intrarea în localitățile cu populație ucraineană semnificativă. Despre acest demers parlamentar cititorii noștri au fost informați în ediția din luna ianuarie a Curierului Ucrainean (nr.375-376). 

       Între timp, domnul deputat PETREȚCHI a primit răspunsul doamnei ministru CARMEN DANIELA DAN din care spicuim: 

     „Aspectele prezentate de dumneavoastră au fost supuse atenției prefectului județului Maramureș, care a precizat faptul că, în urma verificărilor efectuate la nivelul localităților traversate de DN18 a fost identificat un singur caz de natura celui la care faceți referire în întrebare, respectiv cel al comunei Rona de Sus. 

      De asemenea, prefectul județului Maramureș a comunicat faptul că va solicita autorităților administrației publice locale în cauză întreprinderea demersurilor necesare în vederea remedierii neregulii semnalate, urmând ca, în caz de neconformare, să fie aplicate sancțiuni contravenționale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”

      Am solicitat părerea domnului deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI asupra acestui răspuns, care ne-a precizat: 

     Este un pas înainte, în special prin aceea că se recunoaște și se reafirmă dreptul respectiv. Odată cu practica înlocuirii tăblițelor indicatoare pe motivul adoptării unui model general european, se răspândise în mod spontan și opinia eronată că prevederile legii ar fi căzut în desuetudine. Iată-le reafirmate sub semnătura autorizată a ministrului de interne. Rămâne deschisă problema de a se verifica dacă nu se află în aceeași situație și alte localități. Voi face apel la liderii locali ai U.U.R. să verifice structura etnică a comunelor despre care s-ar putea ca estimările prefecturii Maramureș să fie inexacte. 

 

DIN NOU DESPRE TRENURILE LOCALE 

 

       După cum cititorii își amintesc probabil, anul trecut domnul NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a făcut un demers încununat de succes privind transportul feroviar în zona Radna din județul Timiș. Deputatul U.U.R. a fost sesizat de alegători că același tip de dificultăți recidivează în zona de nord a țării, în care trăiește și populație ucraineană. În consecință, a adresat și noului Ministru al Transporturilor, domnul ALEXANDRU RĂZVAN CUC, o întrebare oficială, din care reproducem: 

      „Spre uimirea cetățenilor din Maramureșul istoric (în care trăiesc numeroși etnici ucraineni) circulația pe importanta magistrală feroviară care leagă locuitorii acestei zone de restul țării se desfășoară cu dificultate. În zonă nu există alte mijloace publice de transport în comun, deși elevii și oamenii din localitățile Bistra, Petrova, Leordina, Vișeu de Jos, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Borșa, Moisei, Lunca la Tisa sunt nevoiți să se deplaseze, zilnic, la unitățile de învățământ și locurile de muncă, uneori pe distanțe de aproape 60 de km. 

       Am să vă prezint câteva exemple: 

      Trenul 4656 pe ruta SIGHETU MARMAȚIEI-SALVA-CLUJ NAPOCA, TIMIȘOARA ȘI BUCUREȘTI circulă doar 6 zile pe săptămână, staționând în stația Vișeu de Jos peste 3 ore.

      Trenul 1838 care circulă pe ruta TIMIȘOARA-IAȘI are în compunere un vagon care se atașează în stația DEJ CĂLĂTORI la trenul 4133 (tren care circulă pe ruta DEJ CĂLĂTORI-SIGHETU MARMAȚIEI). Din cauza întârzierii aproape zilnice a trenului 1838, trenul 4133 întârzie și el la sosirea în stația din SIGHETU MARMAȚIEI, ajungând după ora 08:00 (menționăm faptul că trenul 4133 este un tren de navetă pentru elevi și muncitori). 

       Atașez memoriul adresat Ministerului pe care îl coordonați, iscălit de primarii a 9 localități în care populația e nemulțumită de noul mers al trenurilor.” 

 

ÎN RESPECTUL FEMEILOR UCRAINENE 

 

        Cu prilejul zilei de 8 Martie, ziua Internațională a Femeii, deputatul U.U.R. NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI a expus de la Tribuna Parlamentului României următoarea declarație politică: 

       „În Romȃnia femeile au devenit din ce ȋn ce mai implicate ȋn viaţa profesională, dorindu-şi drepturi şi recompense egale cu cele ale bărbaţilor, însă, de foarte multe ori, ele sunt puse ȋn faţa situaţiilor ȋn care trebuie să-şi organizeze timpul astfel ȋncȃt să poată ȋndeplini și rolul de soţie/mamă şi cel de femeie de carieră. Unele dintre femei se confruntă cu probleme precum violențele domestice, diversele probleme sociale, nerespectarea drepturilor omului sau inegalitatea de gen. 

       Conform unui studiu publicat de Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Șanse ȋntre Femei şi Bărbaţi, ȋn ultimii 10 ani, ȋn Romȃnia numărul de cazuri din categoria celor menționate fluctuează, ceea ce ne demonstrează că strategia de combatere a acestor neajunsuri trebuie regȃndită pentru găsirea unor soluţii reale. 

       Uniunea Ucrainenilor din România, analizând aceste situații, și-a concentrat activitatea, astfel încât femeile ucrainence să contribuie semnificativ la promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene. 

        Implicarea femeilor din U.U.R. poate fi observată pe toate planurile, ele ocupând funcții de conducere şi administrative, atât la nivel central, cât și la cel județean și local, contribuind la buna desfășurare a acestora.

       În plan cultural, femeile din organizația noastră coordonează numeroase ansambluri artistice, grupuri vocal-instrumentale, corale, trupe de teatru, participând la festivaluri naționale și internaționale, concerte, tabere, conferinţe şi simpozioane cu caracter interetnic, întâlniri cu femeile ucrainene din diasporă, târguri ale meşterilor populari, expoziţii multiculturale. 

       Foarte importantă este implicarea semnificativă a femeilor în acțiunile educativ-sociale, de dezvoltare a învățământului în limba maternă ucraineană și implicarea în acţiuni umanitare, care privesc familiile cu diferite probleme sociale și materiale. Nu lipsesc nici activitățile legate de creațiile literare, presa scrisă, radio și televiziune sau cele care privesc întărirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene.”

 

OBSERVATOR