În tot anul, calendarul consemnează sărbători (cu rezonanță religioasă) încărcate de o semnificație legitimă din generație în generație (Crăciunul, Moș Nicolae, Paștile, Pocroavele – sărbătoare creștină care prăznuiește acoperământul Maicii Domnului și altele), capabilă să intre mereu în dialog cu actualitatea. ele aparțin memoriei colective și se adresează conștiinței fiecărui membru al societății. Fac parte dintr-un patrimoniu spiritual inalterabil și stimulează înțelegerea superioară a evoluțiiei pe scara civilizației. 

           În cadrul acestor sărbători, Crăciunul ocupă un loc special, fiind vorba de nașterea Domnului care ne luminează sufletele și casa. celebrarea zilei în care s-a născut isus are loc în toată lumea, dar obiceiurile și tradițiile diferă de la popor la popor. 

           La ucraineni, sărbătoarea Crăciunului aduce multă bucurie, liniște sufletească alături de cei dragi, putere de a dărui și de a primi dragoste, speranță. 

           În seara de ajun a Crăciunului toți membrii familiei, îmbrăcați într-o vestimentație nouă, se așază la cina festivă pentru care s-au pregătit 12 feluri de mâncare. Se servesc preparatele tradiționale ucrainene și toată lumea se simte foarte bine. conform tradiției, grupuri de flăcăi sau adulți umblă din casă în casă cu colindul preamărind nașterea Domnului sau slăvindu-i pe gospodari urându-le sănătate și bunăstare și executând unele ritualuri. eroii acestei seri sunt, totuși, copiii care cântă colinde la fiecare casă până noaptea târziu, primind în schimb o recompensă. 

           Obiceiul colindatului nu este împrumutat, ci unul autohton. Tot mai mulți cercetători explică etimologia acestui cuvânt nu din latinescul calendare „întâia zi a lunii“, ci din slavul kolo „cerc“. 

            Începând cu secolul al XVII-lea, mai întâi în orașele, iar apoi și în satele din ucraina a început să fie folosită, la colindat, steaua, cunoscută și altor popoare europene. Steaua este simbolul creștin care are legătură cu nașterea lui Isus, vestită de „steaua de la Betleem“. 

            În afară de steauă, sau în locul acesteia, colindătorii umblă cu vicleimul, de origine veche slavă. La noi, obiceiul este bine păstrat la ucrainenii din Maramureș. 

            A doua zi, membrii UUR din București (și din țară) sărbătoresc crăciunul la sediile organizațiilor lor. La București, ei petrec câteva ore împreună cu sentimentul voinței de continuitate a vieții ucrainene din românia, în pofida diminuării numerice. gazdele sărbătorii, coordonate de dna Iaroslava Colotelo, se preocupă ca pe masa festivă, cu acest prilej, să se găsească bucatele care se consumă în mod tradițional de Crăciun. 

            Fiecare sărbătorire a Crăciunului este un reînnoit prilej de regăsire identitară. ne bucurăm să ne revedem, să ne reunim, celebrând împreună sărbătorile care ne definesc. 

            UUR oferă sărbătorii de Crăciun onoarea cuvenită, organizând în fiecare an Festivalul de colinde după stil vechi (filialele Maramureș, Cluj-Napoca) și după stil nou (Suceava, Botoșani, Timiș, Caraș-Severin, Tulcea, Arad, Satu Mare).

                                                                                                                                                                                          Ion ROBCIUC