Stimate domnule președinte al Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, 

         Stimate domnule primar Dorel Coica, 

         Stimați membri ai Prezidiului, 

         Stimate domnnule Președinte de Onoare al UUR, Ștefan Buciuta, 

         Stimați membri ai delegațiilor Muzeului Județean Satu Mare, Universitatea Națională din Ujgorod, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș”, Universitatea Naţională de Silvicultură din Lviv, Muzeul de arhitectură și Viaţă Populară din Ujgorod, Fondul De Caritate, Resurse și Inițiative Publice, Cernăuți, 

         Stimaţi membri ai Consiliului UUR, 

         Stimate domnule președinte de onoare al organizatiei judetene Satu Mare a UUR, 

         Stimaţi membri ai Comitetului Satu Mare a UUR, 

         Stimati Invitați, 

         Dragi ucraineni! 

        In calitatea mea de președinte al Uniunii Ucrainenilor din România, permiteţi-mi să mă adresez d-voastră cu ,,Bine aţi venit’’ la deschiderea celui de-al VII-lea Simpozion Internaţional ,,Relaţii româno-ucrainene: Istorie și Contemporanitate”. 

         Așa cum bine știţi, ucrainenii și românii se ȋnvecinează ȋntre ei pe aproape 900 km. Triburile slave au format un substrat al poporului ucrainean ȋn nord-estul României. 

         Amândouă popoarele au fost unite de religia ortodoxă și lupta ȋmpotriva forţelor tătare și otomane. Suntem apropiaţi prin cultura socială, modul de viaţă și arta populară, de secole trăind unul aproape de celălalt. 

         Relațiile dintre cele două ţări, la nivelurile politic și cultural, au fost de bună colaborare încă din secolele XVI – XVII. La ȋnceput, din cauza lipsei de stat național, acestea erau minore, dar, cu timpul, s-au dezvoltat, mai ales în ultima vreme, în special în judeţele Maramureș, Bucovina, Satu Mare și Tulcea unde convieţuiesc cele două națiuni. 

          Până ȋn anul 1859, relațiile politice ucraineano-române au avut loc, în principal, cu vecinul direct al Ucrainei, Moldova. Ele au fost nesemnificative cu Valahia și chiar inexistente cu Transilvania. În secolele XVI – XVII, cazacii au ajutat nu numai principatului Moldovei, dar și cel al Valahiei în lupta lor împotriva Imperiului Otoman. De exemplu, în armata voievodului Mihai Viteazul, în 1595, s-au ȋnrolat 7.000 de cazaci, iar Bogdan Hmelnițki a încheiat un acord cu Moldova prin aranjarea căsătoriei fiului său, Timosha, cu fiica stăpânului moldovean, Vasile Lupul.  

           După căderea regimului comunist, România a fost printre primele țări care a recunoscut independența statală a Ucrainei, iar la 1 februarie 1992 a stabilit relații diplomatice cu țara vecină. Astfel, România a acordat o atenție deosebită dezvoltării relațiilor politice, diplomatice și economice cu Ucraina. 

          De asemenea, toți au conștientizat că atât România cât și Uniunea Europeană sunt pe deplin interesate să aibă în apropiere un stat puternic, viabil, legitim în ochii propriilor lor oameni. 

          Ambele țări, Roamânia și Ucraina, sunt considerate printre cele mai importante din Europa Centrală și de Est. Ambele țări au experimentat tranziția adesea dureroasă la o economie de piață funcțională, consolidarea statului de drept și democrație. 

          Relaţiile româno-ucrainene nu pot fi analizate fără a lua în calcul ucrainenii din România și, implicit, Uniunea Ucrainenilor din România. 

          Uniunea Ucrainenilor din România este o organizaţie reprezentativã parlamentarã a comunitãţii ucrainene, care face parte din Consiliul pentru Minoritãţile Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minoritãţilor Naţionale din România. Totodată, este membrã a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare (UVKR) şi a Asociaţiei pentru legãturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“). Unul dintre obiectivele majore ale UUR este întãrirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene. 

           Ȋn acest scop, Uniunea Ucraineilor din România colaborează cu administraţiile publice centrale și locale, Ambasada Ucrainei de la București, Prezidiul Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor, Prezidiul Congresului Mondial al Ucrainenilor și susţine deciziile și hotărările Prezidiilor. 

           Pentru a consolida relațiile dintre România și Ucraina, Uniunea Ucrainenilor din România a fost de acord cu adresa Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor pentru lipsa de activitate a puterii privind comemorarea victimelor holodomor-ului din 1932-1933 din Ucraina (80 de ani de la genocidul stalinist), cu declarația privind semnarea Acordului de asociere ȋntre Ucraina și Uniunea Europeană și a trimis scrisori deschise președintelui României, primului-ministru, ministrul afacerilor externe, deputaților români ai Uniunii Europene și purtătorilor de cuvânt ai Uniunii Europene, pentru a susține independenţa și integritatea teritorială a Ucrainei. 

           Totodată, Uniunea Ucrainenilor din Români a sustinut propunerea Consiliului Mondial al Ucrainenilor privind modificările pentru ,,Condiţiile de acceptare la Universităţile din Ucraina ȋn 2014“ pentru ucrainenii din diaspora.  

           Ȋn ceea ce privește tematica lucrărilor simpozionului, aceasta se va axa pe diversitatea problemelor născute ca urmare a coexistenței celor două popoare în zona de frontieră a Tisei Superioare. Colecția de articole - rezultatul reuniunii – va sublinia modelul de cooperare fructuoasă între experții din cele două țări, România și Ucraina, și este un fundament pentru cunoașterea reciprocă a contribuţiilor în diferite domenii ale științei moderne. 

           Diversitatea subiectelor se va contura într-o tematică pluridisciplinară, care va prezenta istoria comună a celor două popoare, convieţuirea într-o regiune multietnică, raporturile dintre comunităţi, identitatea culturală, lingvistică, confesională, structura populaţiei din Ucraina, Maramureş, Satu Mare, Bucovina, Banat în diferite perioade ale istoriei, raporturile dintre comunităţile majoritare şi minoritare, relaţiile româno-ucrainene pe parcursul istoriei şi transformările majore din ultimii ani, ca rezultat al orientării europene comune a celor două ţări etc. 

           Această colaborare, devenită deja tradiţională, are o importanţă deosebită, deoarece promovează valorile specifice fiecărei comunităţi şi demonstrează faptul că relaţiile transfrontaliere reprezintă un dialog multietnic, intercultural, care se bazează pe cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale, materiale, istorico-culturale, pe baza unor documente şi studii ştiinţifice.  

           In concluzie, numai demonstrând tact, reținere și abordarea constructivă a istoriei, România și Ucraina vor reuși să consolideze și să ofere o dinamică pozitivă a relațiilor bilaterale. 

                                                                                                            Multumesc!