Întrucât în judeţul Maramureş trăiesc peste 60% din totalul ucrainenilor din România, pentru conducerea UUR a fost o datorie de onoare să dezvelim, la Sighetu Marmaţiei, capitala Maramureşului istoric, bustul lui Taras Şevcenko, marele Cobzar al poporului ucrainean, al cărui lipsă a fost remarcată de ministrul afacerilor externe al Ucrainei, dl Pavlo Klimkin, în timpul vizitei de lucru la Sighetu Marmaţiei.
Astfel, în 2013, în timpul unei vizite oficiale în raionul Verchovyna, preşedintele Organizaţiei judeţene Maramureş a UUR, Miroslav Petreţchi, împreună cu actualul subprefect al raionului Verchovyna, Iaroslav Skumatciuk, au convenit realizarea bustului Cobzarului ucrainean Taras Şevcenko, care urma să fie amplasat la Sighetu Marmaţiei.
 |
În urma unor demersuri susţinute pe parcursul a doi ani, presărate cu numeroase momente de impas, unele datorate birocraţiei excesive, altele unor resentimente greu de înţeles, autorităţile locale ne-au aprobat amplasarea bustului în parcul din faţa bisericii ortodoxe ucrainene din Sighetu Marmaţiei. Aici trebuie să subliniem faptul că aprobarea amplasării bustului s-a datorat sprijinului oferit de primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Horia Scubli, de doamna viceprimar Ildiko Bereş, de prefectul judeţului Maramureş, Mihai Lupuţ, şi bunei colaborări dintre UUR şi autorităţile locale şi judeţene. Operă a sculptorului Taras Dovbeniuk, unul dintre cei mai mari sculptori ai Ucrainei, finanţată de către subprefectul raionului Verchovyna, Iaroslav Skumatciuk, cărora le mulţumim şi pe această cale, bustul lui Taras Şevcenko a fost dezvelit în ziua de 29 octombrie 2016, pe o ploaie care nu a contenit tot timpul ceremoniei. Unul dintre participanţii la eveniment a apreciat că ploaia este un semn divin, Dumnezeu Atotputernicul a dorit să transmită un mesaj pentru cei adunaţi în centrul municipiului Sighetu Marmaţiei. Dezvelirea bustului marelui apostol al neamului ucrainean s-a bucurat de prezenţa domnilor Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe al României şi dl Pavlo Klimkin, ministrul afacerilor externe al Ucrainei. La eveniment au mai fost prezenţi, dl Mychailo Ratuşnyi, preşedintele Consiliului Ucrainean Mondial de Coordonare, dna Jaroslava Harteányi, prim-vicepreşedinte al Congresului Mondial al Ucrainenilor şi preşedinta Congresului European al Ucrainenilor, secretarul de stat din cadrul MAE, dl A.V. Micula, guvernatorul regiunii Ivano-Frankivsk, Oleh Honcearuk, Alla Kendzera, secretar general al Asociaţiei „Ucraina-Lumea“, preşedinţii organizaţiilor ucrainene din Franţa şi Croaţia, membri ai Consiliului UUR, preşedinţii organizaţiilor locale ale UUR, învitaţi din ţară şi străinătate. Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu vicarul bisericii ucrainene, părintele Ioan Piţura, iar ceremonia de dezvelire a fost condusă de preşedintele Organizaţiei judeţene Maramureş a UUR, Miroslav Petreţchi, dna consilier din cadrul MECS, Elvira Condrea, şi dl avocat Moiş Vasile, membru de onoare al UUR. |
Pe parcursul ceremoniei, care a durat o oră, ca urmare a timpului scurt avut la dispoziţie de Excelenţele Sale şi a programului stabilit de către echipa de protocol din cadrul MAE, au luat cuvântul preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae Miroslav Petreţchi, ministrul afacerilor externe al României, Excelenţa Sa Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Excelenţa Sa Pavlo Klimkin, prim-vicepreşedintele Congresului Mondial al Ucrainenilor, Jaroslava Harteányi, şi preşedintele Consiliului Ucrainean Mondial de Coordonare.
La dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu, în anul 2004, la Montreal, opera sculptorului Vasile Gorduz, au fost unele voci care au afirmat că această statuie seamănă, nici mai mult, nici mai puţin, cu o stafie sau cu Elena Ceauşescu. Turma de ignoranţi nu a fost capabilă să accepte o operă de artă care surprinde ipostaza mistică a geniului eminescian.
Aproape acelaşi lucru s-a întâmplat cu bustul lui Taras Şevcenko de la Sighetu Marmaţiei. Marele creator ucrainean este surprins de sculptorul Taras Dovbeniuk într-o ipostază mai puţin obişnuită, nu la vârsta maturităţii depline, ci în plină putere creatoare. Cu o carte în mâna dreaptă şi cu stânga la tâmplă, Taras Şevcenko se gândeşte la nedreptăţile suferite de poporul său, hotărât să bea cupa amărăciunii împreună cu el, scrutând parcă viitorul. Maiestuos şi hieratic în acelaşi timp, chipul poetului exprimă o seninătate şi o siguranţă de sine aproape contaminante. Deloc blazat sau resemnat, Şevcenko priveşte parcă peste timp, încrezător în destinul poporului ucrainean.
Parcul din faţa bisericii ortodoxe ucrainene din Sighetu Marmaţiei nu a fost ales întâmplător pentru amplasarea bustului lui Taras Şevcenko. De pe soclul său, poetul deplânge soarta naţiunii ucrainene şi a bisericii noastre strămoşeşti şi parcă vrea să i se adreseze Maicii Domnului: „Tu singură-ai rămas, străină,/ Amară sub amarul cer,/ Sărmano, soarta îţi e haină! /Lipsiţi de duh şi-nspăimântaţi./ Fugiră fraţii de furtună….
Taras Şevcenko, spiritul tutelar al ucrainenilor, dar şi un ilustru reprezentant al literaturii universale, a fost un spirit vizionar, reformator de limbă şi de conştiinţă, care s-a ridicat întotdeauna deasupra cotidianului sau a elementului efemer. De aceea, bustul de la Sighetu Marmaţiei se vrea un modest omagiu, adus de ucrainenii de pe aceste meleaguri, Cobzarului care a redeşteptat conştiinţa naţională a unui popor mândru şi neînfricat.
Începând cu orele 15:45, în cadrul Şcolii de Muzică „George Enescu“, pentru a marca acest important eveniment pentru toată lumea, UUR a organizat un extraordinar concert, cu sprijinul Asociaţiei Ucraina-Lumea şi cu participarea ansamblurilor artistice din Kiev-Ucraina, Suceava, Maramureş, sub coordonarea vocii Maidanului, O. Honskyi, concert la care ministrul afacerilor externe al Ucrainei a asistat până la final.
Mă bucur că am reuşit să dezvelim, în capitala Maramureşului bustul lui Taras Şevcenko, o operă care ar trebui să ne unească pe toţi ucrainenii de pe aceste meleaguri, idealul pentru care ar trebui să trecem peste micile orgolii personale şi să vedem doar lumina răspândită de marele bard ucrainean.
Cuvântul preşedintelui UUR la dezvelirrea bustului
Stimate Domnule Ministru Lazăr Comănescu, Stimate Domnule Ministru Pavlo Klimkin,
Stimate Domnule Prefect Mihai Lupuţ, Stimate Domnule Primar Horia Scubli, Stimată Doamnă Jaroslava Harteányi,
Stimate Domnule Mychailo Ratuşnyi, Stimate Domnule Guvernator Oleh Honcearuk, Stimată Doamnă Alla Kendzera, Stimati invitaţi,
În calitatea mea de preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, vă rog să-mi permiteţi, în primul rând, să vă urez tradiţionalul „Bun venit!“ pe meleagurile Maramureşului la Sighetu Marmaţiei, capitala acestui ţinut de legendă.
În judeţul Maramureş trăiesc peste 60% din totalul ucrainenilor din România.
Strămoşii noştri au fost prezenţi în această zonă din vremuri imemoriale, dacă ne gândim la triburile ulicilor şi karpilor, formate dintr-o populaţie paleoucraineană, atestate încă înainte de secolul X. În mileniul al doilea, în Maramureş s-au stabilit trei valuri de emigrări ucrainene succesive majore: în secolele XIII-XIV primul val de ucraineni, proveniţi din Galiţia, s-a aşezat pe Valea Ruscovei şi au întemeiat localităţile Poienile de sub Munte, Repedea şi Ruscova, în secolul al XV-lea al doilea val de ucraineni s-a stabilit pe valea Tisei, întemeind localităţile Lunca la Tisa, Bocicoi, Crăciuneşti, Virişmort sau Tisa de azi, Câmpulung la Tisa şi Remeţi şi ultimul val s-a stabilit pe valea inferioară a râului Vişeu,după anexarea Galiţiei de către austrieci, în secolul al XVII-lea, unde au întemeiat localităţile Crasna, Bistra şi Valea Vişeului.
Comunitatea ucraineană din Maramureş a avut o viaţă zbuciumată şi a avut parte de toate dramele prin care au trecut locuitorii acestui ţinut legendar. Aici, în Sighetu Marmaţiei, s-a derulat, între anii 1913-1914, unul dintre procesele politice celebre ale Imperiului Austro-Ungar în urma căruia un număr de 94 de ucraineni au fost condamnaţi la ani grei de temniţă pentru vina de a fi trecut la ortodoxism. Alexie Cabaliuc, mentorul acestui grup, a fost condamnat la 4 ani de temniţă grea.
Comunitatea ucraineană din România, prin Uniunea Ucrainenilor din România, depune eforturi deosebite pentru păstrarea limbii şi a tradiţiilor naţionale. Concetăţenii noştri ucraineni au dovedit cu prisosinţă că pot fi buni cetăţeni români şi, în acelaşi timp, să militeze pentru propăşirea comunităţii lor. Din păcate, asistăm la atacuri concentrate împotriva Uniunii Ucrainenilor şi implicit împotriva ucrainenilor din România ale unor elemente declasate din cadrul propriei noastre etnii, mancurţi care servesc interese imperiale oculte străine.
Azi, la Sighetu Marmaţiei, participăm la un eveniment major din viaţa ucrainenilor, dezvelirea bustului geniului naţiunii ucrainene, Taras Şevcenko, cel numit „Cobzarul“. Taras Şevcenko a văzut lumina zilei la 9 martie 1814, într-o familie de iobagi. El va face pasul spre eternitate în 1861, la vârsta de doar 47 de ani, după o existenţă cumplită, cu neputinţă de imaginat: din cei 47 de ani ai dramaticei şi zbuciumatei sale vieţi, 24 i-a petrecut în şerbie, 10 în deportare, iar 13 sub severă supraveghere poliţienească. A fost întemeietorul literaturii şi artei plastice moderne ucrainene; un pictor şi un gravor de frapantă originalitate, dublat de un gânditor de anvergură şi de un pilduitor militant pentru eliberare socială şi naţională a poporului ucrainean, pentru înfăptuirea aspiraţiilor şi idealurilor sacre ale acestuia.
Ivan Franko, un alt scriitor de geniu al Ucrainei, spunea despre Şevcenko: „A fost fecior de ţăran, dar a devenit stăpân în împărăţia spiritului. A fost iobag, dar a devenit un titan în împărăţia culturii umane. Soarta vitregă l-a urmărit în viaţă pe cât i-a stat în putinţă, dar n-a izbutit să-i transforme aurul sufletului în rugină şi nici iubirea faţă de semeni în ură şi trufie, iar credinţa în Dumnezeu, în necredinţă şi pesimism“.
Poetul Ştefan Tcaciuc, primul preşedinte al UUR, din păcate plecat mult prea devreme dintre noi, notează: „Taras Şevcenko este prorocul ce i-a redat poporului ucrainean identitatea naţională şi geniul ce a consacrat dreptul limbii ucrainene la eternitate, într-un moment când patria lui, Ucraina, gemea de veacuri sub dominaţie străină. Pentru poporul ucrainean, Taras Şevcenko întruchipează geneza noii lumi ucrainene şi repunerea multimilenarei Ucraine la locul cuvenit pe harta lumii. Taras Şevcenko reprezintă pentru ucraineni ceea ce reprezintă Mihai Eminescu pentru români. În ziua când România va fi ocupată de Taras Şevcenko şi Ucraina de Mihai Eminescu, în ziua aceea Cobzarul şi Luceafărul vor străbate braţ la braţ lumea în lung şi-n lat şi tot la braţ vor urca în împărăţia celor două limbi materne, ucraineana şi româna, iar Ucraina şi România vor rămâne cele mai frumoase icoane în memoria umanităţii“.
Atât ca poet, cât şi ca artist şi gânditor de inspiraţie revoluţionară, el a luptat din toate puterile împotriva jugului social şi naţional la care era supus poporul său. Chiar dacă nu găsim în opera lui Taras Şevcenko expresis verbis, lozincile revoluţionarilor francezi, libertate, egalitate, fraternitate, aceste deziderate transpar din fiecare vers, din fiecare cugetare, din fiecare desen sau pictură.
Forţa şi veridicitatea versurilor sale sunt frapante, ele vin din însăşi profunzimea vieţii omului obişnuit. Spiritul patriotic şi critic al poemelor sale, în care denunţă iobăgia şi autocraţia, va atrage atenţia cercurilor progresiste ale societăţii ruseşti, dar şi a organelor represive.
La doi ani după eliberarea din iobăgie, Şevcenko a publicat „Cobzarul“, prin care a demonstrat că limba ucraineană, folosită până atunci la transcrierea unor poezii şi cântece populare, poate deveni o limbă literară de mare profunzime. Dacă opera literară a lui Şevcenko a făcut obiectul a numeroase volume de exegeză şi de critică literară, activitatea lui de artist al penelului este mai puţin cunoscută.
Starea sănătăţii lui Taras Şevcenko, ruinată de condiţiile exilului se va deteriora dramatic după anul 1860, sfârşitul implacabil al marelui artist venind la 10 martie 1861, fiind înmormântat, iniţial, în cimitirul Smolenskoie, din Sankt Petersburg. În anul următor, potrivit dorinţei sale, rămăşiţele pământeşti i-au fost reînhumate în orăşelul Kaniv.
Taras Şevcenko a lăsat o moştenire artistică uriaşă, dar cea mai mare realizare a vieţii lui a fost redeşteptarea conştiinţei naţionale a ucrainenilor şi crearea limbii literare ucrainene. Dacă în literatură, prin poeziile sale, Taras Şevcenko şi-a adus o contribuţie hotărâtoare la formarea limbii literare ucrainene, aşa cum am arătat, dezvoltând tema esenţială a literaturii ucrainene realiste, tema luptei poporului pentru libertate şi pentru egalitate socială, în arta plastică el a rămas un romantic incurabil. Marele Cobzar a mai realizat în jur de 150 de portrete ale unor personalităţi importante, dar şi ale unor oameni sărmani, abrutizaţi de condiţiile Rusiei ţariste.
Au curs şi vor curge tone de cerneală, fără putinţa de a epuiza acest subiect generos, care este opera şi viaţa lui Taras Hryhorovyci Şevcenko, adulat şi contestat deopotrivă. Dacă Ucraina îi datorează redeşteptarea naţională şi limba literară, Taras Şevcenko îi datorează patriei lui eternitatea şi nemurirea gloriei sale. Parafrazându-l pe George Călinescu, putem afirma despre genialul Taras Şevcenko:„ape vor seca în albii, peste locul îngropăciunii sale va răsări pădure sau cetate şi câte o stea se va vesteji în depărtări, până când sevele pământului ucrainean se vor ridica în tulpina subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale“.
Nicolae Miroslav Petreţchi,
preşedintele UUR
Alegerile parlamentare se desfăşoară în baza Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Alegerile în România se defăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului.
Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare menţionate în legea de mai sus.
Legea mai prevede că senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Are dreptul de a fi ales în Parlametul României persoana care are cetăţenia română şi domiciliul în ţară, să fi împlinit până la ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi ales în Camera Deputaţilor şi cel puţin 33 de ani pentru a fi ales în Senat.
În Art.61 alin. (1) şi (2) din Constituţia României se prevede că: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Tot în Constituţie se stipulează că Senatul şi Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
Legea nr.208/2015 în anexă arată câţi deputaţi şi senatori vor fi aleşi la alegerile parlamentare din anul 2016 şi anume:
- În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori.
- În circumscripţia electorală nr.43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau urgenţă, până la încetarea acestora (Art.63 alin.(1) din Constituţia României).
Nu au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul României aşa cum prevede Legea nr.208/2015:
- judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică (Art.40 alin.(3) din Constituţia României);
- debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie (Art.2 alin.(5) din Legea nr.208/2015);
- persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă (Art.2 alin.(5) lit.b) din Legea nr.208/2015);
- persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege (Art.2 alin.(6) lit.c) din Legea nr.208/2015).
Legea prevede şi cine are dreptul de vot. Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:
- au domiciliul sau reşedinţa în România;
- au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au dreptul de a alege:
- debilii sau alienaţii mintali puşi sub interdicţie;
- persoanele cărora li s-a interzis executarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă.
Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Candidaţii care participă la alegerile parlamentare din anul 2016 pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.
Tot Legea prevede că fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Executarea votului în numele altui alegător este interzisă
Actele de identitate necesare pentru a se putea vota la secţiile de votare organizate în România pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, valabile în ziua votării sunt:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) paşaportul diplomatic;
f) paşaportul diplomatic electronic;
g) paşaportul de serviciu;
h) paşaportul de serviciu electronic;
i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare (Art.83 alin.(1) din Legea nr.208/2015).
Conform legii votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00.
La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de votare.
Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul la vot (Art.88 alin.(2) din Legea nr.208/2015).
Votarea se exercită pe buletine de vot pe care se aplică ştampila „VOTAT“ în interiorul unui singur patrulater.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT“ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
Ştampila cu menţiunea „VOTAT“ trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată, încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel, încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţinune despre acesta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea „VOTAT“, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor, care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT“ şi data scrutinului (Art.84 alin.(6)-(10) din Legea nr. 208/2015).
Legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor nr.208/2015 a stipulat şi obligaţia Guvernului cu privire la stabilirea calendarului de desfăşurare a alegerilor parlamentare din anul 2016.
Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.691/16.09.2016 „Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2016“.
Calendarul cuprinde participarea la alegeri a organizaţiilor minorităţilor naţionale în baza legii fundamentale a României-Constituţiei, în care la articolul 62 (2) se precizează „Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie“.
Conform Calendarului depunerea listelor de candidaţi al Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale era cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data alegerilor, termenul limită: 12 octombrie 2016.
Uniunea Ucrainenilor din România şi-a depus lista de candidaţi la Biroul Electoral Central în 11 octombrie 2016 deodată cu celelalte organizaţii ale minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
În termen de 48 de ore de la data depunerii listelor de candidaţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale Biroul Electoral Central a admis candidaturile UUR.
Tot în acest termen s-a înregistrat la Tribunalul Bucureşti un exemplar din dosar cu propuneri de candidaturi avizat de Biroul Electoral Central.
Din păcate, s-au aflat nişte indivizi fără scrupule cu tendinţe carieriste cu falsă identitate în ce priveşte apartenenţa la Uniunea Ucrainenilor din România care au căutat prin orice mijloace neortodoxe să împiedice candidaturile propuse de Uniunea Ucrainenilor din România la ultima şedinţă a Consiliului UUR, desfăşurată la Cluj.
Tribunalul Bucureşti a respins ca nefondate contestaţiile formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central de acceptare a candidaturilor UUR.
Indivizii nu s-au mulţumit cu soluţia dată de Tribunalul Bucureşti şi pe căi ştiute numai de ei, dar precis cu dezinformare grosolană a instanţei au declarat apelul împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti prin care a fost soluţionată contestaţia împotriva deciziei Biroului Electoral Central de admitere a candidaturii.
Curtea de Apel Bucureşti în termen de 48 de ore de la înregistrarea apelului împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti a soluţionat apelul declarat prin respingerea candidaturii UUR la Biroul Electoral Central, hotărârea fiind definitivă, de asemenea a respins şi candidatura lui Marocico Ion.
Toţi cei care cunosc activitatea Uniunii Ucrainenilor din România, reprezentativitatea ei în comunitatea ucraineană, care este a treia minoritate naţională din România, cu cca 51 de mii de etnici ucraineni, bine distribuiţi pe teritoriul României, înfiinţată imediat după Revoluţia din decembrie 1989 şi având la bază drepturile cetăţeneşti consfinţite de Constituţia României aşa cum se precizează la Art.6:
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români ori prin interzicerea membrilor Uniunii Ucrainenilor din România de a fi aleşi şi de a putea participa la vot pentru susţinerea candidaturilor proprii se încalcă principiile constituţionale.
Tot Constituţia României la capitolul: „Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni“ la Articolul 4 prevede:
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
Cu ce se deosebesc cetăţenii de origine ucraineană de ceilalţi cetăţeni de origine română, maghiară, rromă, rusă, turcă, poloneză, slovacă, sârbă, armeană, croată, evreiască, macedoneană, bulgară etc. şi de ce ei nu au dreptul să-şi voteze semenii săi şi să fie reprezentaţi în forul legiuitor al României?
Statutul organizaţiei noastre prevede că Uniunea Ucrainenilor din România este o organizaţie cu profil etnic, neguvernamentală, necofensională şi nonprofit, cu personalitate juridică dobândită în baza Legii nr. 246/2005, cu deplină autonomie, care-şi desfăşoară activitatea în concordanţă cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în vigoare din România, a prezentului statut, precum şi cu documentele internaţionale referitoare la drepturile minorităţilor naţionale.
Uniunea Ucrainenilor din România este organizaţie reprezentativă parlamentară a comunităţii ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minorităţile Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minorităţilor Naţionale din România.
Potrivit art. 62 din Constituţia României şi prevederilor legilor electorale ale României, UUR este o organizaţie asimilată cu partidele şi organizaţiile politice.
Uniunea Ucrainenilor din România este membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), a Consiliului Ucrainean Mondial de Coordonare (UVKR) şi a Asociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“).
Scopul fundamental al Uniunii Ucrainenilor din România constă în apărarea drepturilor privind exprimarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene, renaşterea şi formarea unităţii şi conştiinţei naţionale, protejarea drepturilor individuale şi colective ale membrilor săi şi în întărirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene.
Lumea se poate întreba: „Oare aceste şicane împotriva Uniunii Ucrainenilor din România se datorează situaţiei precare în care se află Ucraina în această perioadă care se răsfrânge şi asupra cetăţenilor români de origine ucraineană?“
Soluţii sunt şi se pot găsi pentru a rezolva această situaţie sensibilă în care sunt puşi cetăţenii ucraineni din România.
Un prim pas de atenuare a acestui conflict a încercat Conducerea Uniunii Ucrainenior din România prin depunerea candidaturii la alegeri parlamentare în Circumscripţia electorală a judeţului Maramureş unde conform ultimelor statistici vieţuiesc circa 31 de mii de etnici ucraineni ce reprezintă cca 60% din totalul populaţiei de etnie ucraineană din România.
Conform Art.54(2) se pot depune candidaturi la birourile electorale de circumscripţie de către partidele politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale care optează să depună liste de susţinători la birourile electorale de circumscripţie, pot depune liste de candidaţi numai dacă acestea sunt susţinute de minim 1% din numărul total de alegători înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţa în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1000 de alegători.
Respectând Calendarul alegerilor Parlamentare din 2016, Uniunea Ucrainenilor din România şi-a depus lista candidaţilor aşa cum prevede Legea împreună cu listele de susţinători care conţineau peste 6000 de alegători. Iniţial, au fost respinse candidaturile de către Biroul Electoral Judeţean şi de către Tribunalul Maramureş iar împotriva acestor soluţii Uniunea Ucrainenilor din România a declarat apel la Curtea de Apel Cluj iar soluţia dată de către această instanţă a fost de admitere a apelului formulat de către UUR împotriva deciziei Tribunalului Maramureş, modifică decizia BEJ, admite candidaturile propuse după cum urmează: Petreţchi Nicolae Miroslav, Pasenciuc Vasile, Moisei Bogdan, Mihoc Lucia, Liber Ivan şi Horvat Irina Liuba.
Deci soluţia este definitivă.
Numitul Marocico Ion a cerut revizuirea şi anularea soluţiei date de Curtea de Apel Cluj privind admiterea candidaturilor Uniunii Ucrainenilor din România, acţiune care a fost respinsă iar reclamantul a fost pus la cheltuieli de judecată.
Soluţia Curţii de Apel Cluj a rămas definitivă şi a fost comunicată la Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral Judeţean Maramureş, s-a confirmat şi s-a admis lista de candidaturi a Uniunii Ucrainenilor din România pentru alegeri la Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016.
Într-un interviu dat de fostul deputat Ştefan Tcaciuc „Cu ucrainenii în patru legislaturi“ în „Curierul ucrainean“ se spunea: „Într-adevăr, sunt deputat în patru legislaturi parlamentare, adică între anii 1990-1996 şi 2000-2008. În cadrul tuturor legislaturilor am obţinut destule voturi, dar de fiecare dată cele mai multe le-am obţinut în judeţul Maramureş. De aceea eu sunt deputat de Maramureş, şi nu de Suceava, deşi sunt bucovinean get-beget. Ucrainenii din Maramureş au ucrainismul în sânge, iar cauza ucraineană este aureola conştiinţei lor naţionale. Cei din Suceava se consideră, adesea, orice şi oricine, numai ucraineni nu. Aripa deznaţionalizării îi gâdilă întruna pe unii ucraineni din judeţul Suceava. Dar ceea ce pierdem în judeţul Suceava în cadrul alegerilor locale şi parlamentare, câştigăm cu vârf şi îndesat în alte judeţe”.
Deci, dragi ucraineni din Maramureş, atenţie cum votaţi! Haideţi să ne mobilizăm cu toţii şi să votăm candidaţi cinstiţi, corecţi, oneşti, şi nu carierişti care ne cer numai votul, iar apoi uită de noi.
Uniunea Ucrainenilor din România este:
- singura organizaţie care apără drepturile ucrainenilor din România;
- organizaţia care ajută social şi material ucrainenii din România;
- unica organizaţie cu statut juridic a minorităţii ucrainene din România reprezentată în Parlamentul României şi în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
Votaţi candidaţii UUR aplicând ştampila „VOTAT“ pe semnul electoral.
Semnul electoral al UUR este o biblie deschisă cu o făclie aprinsă deasupra ei.
Ştefan Buciuta,
preşedinte de onoare al UUR
Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), cu sediul în Str. Radu Popescu, Nr. 15, Sector 1, Bucureşti, desemnează mandatari financiari pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, după cum urmează:
Predescu Rodica - mandatar financiar coordonator nr. 13160046;
Contabilitate si Expertiza Sighet SRLD, reprezentata prin Brenner Cristina Adriana - mandatar financiar teritorial