Pe 6 martie a.c., trupa de teatru amator „Pasărea de foc” din cadrul Organizaţiei judeţene Cluj a UUR a pus în scenă, la Casa de Cultură din localitatea Copăcele, piesa de teatru „Familia lui Kaidaş” (o adaptare originală după povestirea omonimă a scriitorului ucrainean Ivan Neciui-Levyţkyi). În faţa unei săli arhipline, membrii trupei de teatru au reuşit, ţinând cont de ropotele de apluze ale publicului, să îmbine într-un mod original şi fermecător subiectul povestirii cu tradiţiile legate de viaţa ucrainenilor din nordul României. Majoritatea celor prezenţi, unii dintre ei cu origini maramureşene, a avut posibilitatea să rememoreze obiceiurile legate de peţit şi nuntă, dar şi să se amuze copios pe seama „inevitabilelor” dispute dintre soacră şi nurori.   

         Nota ironico-umoristică în care este redat conflictul între generaţii din „Familia lui Kaidaş” subliniază problematica moral-etică, lipsa de perspectivă a ţăranului ucrainean şi ruinarea structurii patriarhale a satului de la mijlocul secolului al XIX-lea. Prin această reprezentaţie cu caracter etnografic se urmăreşte atât promovarea şi popularizarea culturii şi a valorilor ucrainene, cât şi a nepreţuitelor comori ale folclorului ucrainean

          Trebuie să subliniez faptul că membrii trupei „Pasărea de foc” nu sunt actori profesionişti, ci studenţi şi absolvenţi ai diferitelor facultăţi, unii dintre ei fiind deja ingineri, farmacişti, filologi, masteranzi sau doctoranzi.

           Ospitalitatea şi omenia cărăşenilor au impresionat şi de această dată, prin reprezentantul de seamă al ucrainenilor din Banat, prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România şi preşedintele Organizaţiei judeţene Caraş-Severin a UUR, Dl. Ivan LIBER, care a încununat întreaga acţiune prin înmânarea de cărţi şi materiale ale organizaţiei. 

           Din distribuţie au făcut parte: Iurasec Lucian HRENIUC, Mihaela DUBOVICI, Mihai Ciprian LUŞCAN, Ioana CODREA, Gina-Georgeta BODNARIUC (Палажка), Mihai BODNARIUC (Довбиш), Mariana-Natalia BODNARUC (Довбишиха), Diana Maria SPIVALIUC (Мелашка), Alexa BOUT (Лаврiн), Ioan-Ovidiu POLIANCIUC (Автор), Serioja-Ioan HRIN (Омелько Кайдаш), Gheorghe Liviu ROMANIUC (Карпо), Oxana SLAVITA (Мотря), Svetlana-Iuliana LAVIŢĂ (Маруся Кайдашиха); Coordonatori: Mihaela HERBIL şi Ioan HERBIL. 

 

                                                                                  

                                                                                                                                      Ioan HERBIL

           Ziua internațională a femeii este o sărbătoare care simbolizează, ȋn primul rând, lupta femeilor pentru drepturile lor, pentru participarea activă la viața socială și cea profesională în condiții de egalitate cu bărbații. 

           Datorită tenacității și perseverenței femeilor, este dificil să menţionăm măcar o sferă de activitate în care acestea să nu aibă un cuvânt de spus. Este imposibil să ne imaginăm o profesie fără prezența unei femei, fără zâmbetul ei, și, cel mai important, fără abilitățile ei de a găsi soluții pentru orice situație. 

           Înțelepciunea, discernământul, dorinţa constantă de ȋmbunătăţire, sau stilul de viață neobosit, toate acestea, combinate cu frumusețea interioară și exterioară, definesc portretul femeii ucrainene moderne. 

           Stimate Doamne, fie ca Dumnezeu să Vă dăruiască multă sănătate, iar fiecare zi a vieții Dvs. să fie scăldată de lumină și iubire, să fie încununată de împliniri pe toate palierele vieții. Avem nevoie ca prezenţa D-voastră să ne însenineze viețile.  

           Cu ocazia Zilei internaționale a Femeii, așadar, doresc ca armonia și succesul să Vă însoțească pretutindeni, pe calea vieții Dvs. să ȋnflorească flori parfumate, iar aerul care Vă înconjoară să abunde de sunete fermecătoare. Nu uitaţi să fiţi mereu zâmbitoare și pline de speranță. 

                                                              Cu deosebită consideraţie, 

                                                                        Președintele UUR 

                                                                Nicolae Miroslav Petreţchi 

 

 

 

 

 

 

 

 

Simpozion International la Satu Mare

          Între 26-27 februarie 2016, la Satu Mare s-a desfășurat simpozionul internațional ”Relații româno-ucrainene. Istorie și contemporaneitate”, ediția a VII-a. Organizatorii acestui eveniment au fost Uniunea Ucrainenilor din România și Organizația Județeană Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România. În calitate de parteneri s-au numărat: Muzeul Județean Satu Mare, Universitatea Națională din Ujgorod, Universitatea ”Vasile Goldiș” Arad, Filiala Satu Mare, Universitatea Națională de Silvicultură a Ucrainei din Lviv, Fondul de Caritate, Resurse și Inițiative Publice din Cernăuți.  

         În mod oficial, simpozionul a fost deschis vineri, 26 februarie, la ora 10, în aula ”Vasile Lucaciu” a Universității ”Vasile Goldiș” Arad, Filiala Satu Mare. Cuvintele de salut au fost rostite de către Nicolae Miroslav Petrețchi (președintele Uniunii Ucrainenilor din România, București), Irina Liuba Horvat (președinte a Organizației Județene Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România și secretar general al Uniunii Ucrainenilor din România), Mihai Adrian Ștef (președintele Consiliului Județean Satu Mare), Dorel Coica (primarul municipiului Satu Mare), Alla Kendzera (președintele secretariatului Asociației ”Ucraina-Lumea”, Kiev), Felician Pop (managerul Muzeului Județean Satu Mare), Gavril Ardelean (directorul filialelor Satu Mare și Baia Mare a Universității de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad), Ștefan Buciuta (președinte de onoare al Uniunii Ucrainenilor din România), Mihai Macioca (președinte de onoare al Organizației Județene Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România), Serhii Hakman (vice-președintele Fondului de Caritate ”Resurse și Inițiative Publice”, Cernăuți). 

          Profesorul Volodymyr Fenych, decanul Facultății de Istorie a Universității Naționale din Ujgorod, a dat citire cuvântului de salut din partea rectorului universității, Volodimir Smolanka, iar d-na Alla Kenzera a transmis mesajul de salut din partea președintelui Asociației ”Ucraina-Lumea”, marele poet Ivan Drach. 

          În cuvântul său de salut, președintele Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae Miroslav Petrețchi, ca și doamna Irina Liuba Horvat au mulțumit autorităților județene și locale pentru sprijinul acordat în organizarea acestui simpozion și pentru deschiderea lor în ceea ce privește relațiile de colaborare culturală, economică și socială cu instituții din regiunile învecinate din Ucraina. Atât domnul Miroslav Petrețchi (președintele Uniunii Ucrainenilor din România, București), cât și doamna Irina Liuba Horvat au subliniat faptul că printr-o bună colaborare între România și Ucraina se pot realiza lucruri deosebite, simpozionul acesta fiind un exemplu cât se poate de concludent. Faptul că se află la cea de-a VII-a ediție dovedește că a devenit deja o tradiție atât pentru Uniunea Ucrainenilor din România, cât și pentru Muzeul Județean Satu Mare, ca și pentru celelalte instituții partenere.  

          Datorită numărului mare de specialiști participanți și a diversității tematice abordate, lucrările simpozionului au fost împărțite în două secțiuni: prima, ”Istorie și istoriografie”, unde au fost prezentate și dezbătute teme istorice comune, începând cu perioada preistorică până în secolul al XIX-lea, și cea de-a doua, ”Relații internaționale – Antropologie culturală”, ce a cuprins lucrări cu privire la relațiile româno-ucrainene din secolele al XX-lea și al XIX-lea și la elementele identitare ale românilor și ucrainenilor. Trebuie subliniat faptul că pe tot parcursul acestui simpozion au fost evidențiate relațiile de bună colaborare dintre instituțiile de învățământ sau cercetare din Ucraina și România. Au fost prezentate chiar rezultatele unor proiecte de cercetare comune desfășurate de universități și muzee din Ujgorod și Muzeul Județean Satu Mare, Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea ”Vasile Goldiș” Arad, Filiala Satu Mare.

           Participanții la simpozion au venit din toate colțurile României (Satu Mare, Baia Mare, Suceava, Iași, Tulcea, București, Caraș Severin, Zalău), dar și ale Ucrainei (Kiev, Ujgorod, Liov, Cernăuți, Beregovo). Acest fapt a reprezentat un mare avantaj pentru că, astfel, au putut fi dezbătute aspecte istorice, antropologice, sociale și de relații internaționale așa cum se manifestă ele sau cum sunt percepute în diferite regiuni ale celor două țări.

 
 

             La finele fiecărei zile, lucrările simpozionului au fost încununate cu programe artistice. Pe 26 februarie, a fost prezentat fimul documentar al Organizației ”Ucraina – Lumea”, realizat de către Valentyn Sperkach, iar în seara zilei de 27 februarie, conferința s-a încheiat cu reprezentația piesei de teatru, ”Familia lui Kaidaș”, în interpretarea trupei ”Pasărea de foc” din cadrul Organizației Județene din Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România. Piesa este o adaptare după povestirea omonimă a lui Ivan Neciui-Levyțkyi. A impresionat, înainte de toate, talentul tinerilor artiști, precum și faptul că spectatorii au putut vedea, într-o formă artistică deosebită, tradițiile populației ucrainene din România, legate de principalele momente din viața unui om: obiceiuri legate de pețit și nuntă, relațiile dintre membrii unei familii, conflictul între generații, prăbușirea normelor patriarhale etc. Tot în cadrul programului artistic din serile de 26-27 februarie, Lesya Horova, artistă emerită a Ucrainei, a delectat participanții la simpozion cu minunate cântece ucrainene.

              Alături de doamna Irina Liuba Horvat, domnul Serhii Hakman a fost sufletul acestei conferințe. Eforturile lor de a traduce din română în ucraineană și viceversa a cuvântărilor de la deschiderea oficială, dar și din secțiunea de ”Istorie și istoriografie” au fost apreciate și lăudate. Rolul acestora nu a fost deloc ușor, mai ales dacă avem în vedere numărul mare de lucrări prezentate și diversitatea tematică a acestora. 

              În concluzie, putem afirma că această ediție a conferinței ”Relații româno-ucrainene. Istorie și contemporaneitate” a fost un real succes, atât din punct de vedere științific și cultural, cât și din punct de vedere organizatoric. Sperăm ca și ediția a VIII-a să se ridice cel puțin la același nivel ca cea de anul acesta. 

       

                                                 

                           Irina Liuba Horvat - preşedinte Organizaţia judeţeană Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România 

                             Paula Virag – cercetător ştiinţific –Muzeul Judeţean Satu Mare 

         Stimate domnule președinte al Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, 

         Stimate domnule primar Dorel Coica, 

         Stimați membri ai Prezidiului, 

         Stimate domnnule Președinte de Onoare al UUR, Ștefan Buciuta, 

         Stimați membri ai delegațiilor Muzeului Județean Satu Mare, Universitatea Națională din Ujgorod, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș”, Universitatea Naţională de Silvicultură din Lviv, Muzeul de arhitectură și Viaţă Populară din Ujgorod, Fondul De Caritate, Resurse și Inițiative Publice, Cernăuți, 

         Stimaţi membri ai Consiliului UUR, 

         Stimate domnule președinte de onoare al organizatiei judetene Satu Mare a UUR, 

         Stimaţi membri ai Comitetului Satu Mare a UUR, 

         Stimati Invitați, 

         Dragi ucraineni! 

        In calitatea mea de președinte al Uniunii Ucrainenilor din România, permiteţi-mi să mă adresez d-voastră cu ,,Bine aţi venit’’ la deschiderea celui de-al VII-lea Simpozion Internaţional ,,Relaţii româno-ucrainene: Istorie și Contemporanitate”. 

         Așa cum bine știţi, ucrainenii și românii se ȋnvecinează ȋntre ei pe aproape 900 km. Triburile slave au format un substrat al poporului ucrainean ȋn nord-estul României. 

         Amândouă popoarele au fost unite de religia ortodoxă și lupta ȋmpotriva forţelor tătare și otomane. Suntem apropiaţi prin cultura socială, modul de viaţă și arta populară, de secole trăind unul aproape de celălalt. 

         Relațiile dintre cele două ţări, la nivelurile politic și cultural, au fost de bună colaborare încă din secolele XVI – XVII. La ȋnceput, din cauza lipsei de stat național, acestea erau minore, dar, cu timpul, s-au dezvoltat, mai ales în ultima vreme, în special în judeţele Maramureș, Bucovina, Satu Mare și Tulcea unde convieţuiesc cele două națiuni. 

          Până ȋn anul 1859, relațiile politice ucraineano-române au avut loc, în principal, cu vecinul direct al Ucrainei, Moldova. Ele au fost nesemnificative cu Valahia și chiar inexistente cu Transilvania. În secolele XVI – XVII, cazacii au ajutat nu numai principatului Moldovei, dar și cel al Valahiei în lupta lor împotriva Imperiului Otoman. De exemplu, în armata voievodului Mihai Viteazul, în 1595, s-au ȋnrolat 7.000 de cazaci, iar Bogdan Hmelnițki a încheiat un acord cu Moldova prin aranjarea căsătoriei fiului său, Timosha, cu fiica stăpânului moldovean, Vasile Lupul.  

           După căderea regimului comunist, România a fost printre primele țări care a recunoscut independența statală a Ucrainei, iar la 1 februarie 1992 a stabilit relații diplomatice cu țara vecină. Astfel, România a acordat o atenție deosebită dezvoltării relațiilor politice, diplomatice și economice cu Ucraina. 

          De asemenea, toți au conștientizat că atât România cât și Uniunea Europeană sunt pe deplin interesate să aibă în apropiere un stat puternic, viabil, legitim în ochii propriilor lor oameni. 

          Ambele țări, Roamânia și Ucraina, sunt considerate printre cele mai importante din Europa Centrală și de Est. Ambele țări au experimentat tranziția adesea dureroasă la o economie de piață funcțională, consolidarea statului de drept și democrație. 

          Relaţiile româno-ucrainene nu pot fi analizate fără a lua în calcul ucrainenii din România și, implicit, Uniunea Ucrainenilor din România. 

          Uniunea Ucrainenilor din România este o organizaţie reprezentativã parlamentarã a comunitãţii ucrainene, care face parte din Consiliul pentru Minoritãţile Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei, din Asociaţia Presei Minoritãţilor Naţionale din România. Totodată, este membrã a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare (UVKR) şi a Asociaţiei pentru legãturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia „Ucraina – Lumea“). Unul dintre obiectivele majore ale UUR este întãrirea raporturilor de colaborare româno-ucrainene. 

           Ȋn acest scop, Uniunea Ucraineilor din România colaborează cu administraţiile publice centrale și locale, Ambasada Ucrainei de la București, Prezidiul Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor, Prezidiul Congresului Mondial al Ucrainenilor și susţine deciziile și hotărările Prezidiilor. 

           Pentru a consolida relațiile dintre România și Ucraina, Uniunea Ucrainenilor din România a fost de acord cu adresa Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor pentru lipsa de activitate a puterii privind comemorarea victimelor holodomor-ului din 1932-1933 din Ucraina (80 de ani de la genocidul stalinist), cu declarația privind semnarea Acordului de asociere ȋntre Ucraina și Uniunea Europeană și a trimis scrisori deschise președintelui României, primului-ministru, ministrul afacerilor externe, deputaților români ai Uniunii Europene și purtătorilor de cuvânt ai Uniunii Europene, pentru a susține independenţa și integritatea teritorială a Ucrainei. 

           Totodată, Uniunea Ucrainenilor din Români a sustinut propunerea Consiliului Mondial al Ucrainenilor privind modificările pentru ,,Condiţiile de acceptare la Universităţile din Ucraina ȋn 2014“ pentru ucrainenii din diaspora.  

           Ȋn ceea ce privește tematica lucrărilor simpozionului, aceasta se va axa pe diversitatea problemelor născute ca urmare a coexistenței celor două popoare în zona de frontieră a Tisei Superioare. Colecția de articole - rezultatul reuniunii – va sublinia modelul de cooperare fructuoasă între experții din cele două țări, România și Ucraina, și este un fundament pentru cunoașterea reciprocă a contribuţiilor în diferite domenii ale științei moderne. 

           Diversitatea subiectelor se va contura într-o tematică pluridisciplinară, care va prezenta istoria comună a celor două popoare, convieţuirea într-o regiune multietnică, raporturile dintre comunităţi, identitatea culturală, lingvistică, confesională, structura populaţiei din Ucraina, Maramureş, Satu Mare, Bucovina, Banat în diferite perioade ale istoriei, raporturile dintre comunităţile majoritare şi minoritare, relaţiile româno-ucrainene pe parcursul istoriei şi transformările majore din ultimii ani, ca rezultat al orientării europene comune a celor două ţări etc. 

           Această colaborare, devenită deja tradiţională, are o importanţă deosebită, deoarece promovează valorile specifice fiecărei comunităţi şi demonstrează faptul că relaţiile transfrontaliere reprezintă un dialog multietnic, intercultural, care se bazează pe cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale, materiale, istorico-culturale, pe baza unor documente şi studii ştiinţifice.  

           In concluzie, numai demonstrând tact, reținere și abordarea constructivă a istoriei, România și Ucraina vor reuși să consolideze și să ofere o dinamică pozitivă a relațiilor bilaterale. 

                                                                                                            Multumesc! 

 

 

        

 

 

     Aflată la cea de-a doua ediţie, manifestarea „Ziua internaţională a limbii materne”, organizată de către Org. jud. Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România în parteneriat cu Specializarea Limba şi literatura ucraineană din cadrul Departamentului de limbi şi literaturi slave (Facultatea de Litere – UBB), a reprezentat o ocazie inedită pentru celebrarea limbii materne, ca element esenţial al identităţii naţionale a fiecăruia dintre noi. De menţionat că „Ziua internaţională a limbii materne” se sărbătoreşte anual în întreaga lume începând cu anul 2000, având ca scop promovarea diversităţii cultural-lingvistice şi a multilingvismului.  

 Dl. prof. univ. dr. Dorin-Ioan Chira, Prodecanul Facultății de Litere

        Manifestarea a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale României şi Ucrainei în interpretarea Coralei Organizaţiei sus-amintite. Componenta ştiinţifică a evenimentului a fost deschisă de către drd. Svetlana-Iuliana Laviţă care, în comunicarea sa, Рідна мова як чинник збереження національної ідентичності (Limba maternă, ca factor al conservării identității naționale), ne-a oferit o fundamentare teoretică a conceptului/noţiunii de limbă maternă, relevând importanţa acesteia în definirea conştiinţei naţionale a unui om. Totodată, autoarea comunicării a subliniat rolul pe care-l are limba unui popor în formarea şi modelarea vieţii spirituale a acestuia, a culturii, credinţei, conştiinţei etc., devenind liantul care uneşte generaţii şi care asigură, astfel, perenitatea unei naţiuni. A urmat un moment poetic plin de sensibilitate în care aceiaşi minunaţi membri ai Coralei au recitat poezii dedicate limbii materne. 

        Partea ştiinţifică a continuat cu reliefarea unor aspecte ale limbii materne în cazul unui individ, din punctul de vedere al competenţei, al utilizării, al funcţionalităţii, al atitudinii. Astfel, directorul Departamentului de limbi şi literaturi slave, dna lector univ. dr. Katalin Balázs, în comunicarea Contacte lingvistice – limba maternă, limba străină, a făcut referire, pe lângă aspectele menţionate, şi la beneficiile pe care le poate aduce cunoaşterea a două limbi din fragedă pruncie (în cazul familiilor mixte din punct de vedere lingvistic). Folosirea a două limbi presupune contact social şi cultural din partea individului, iar contactul necesită comunicare. "Aici intervine bilingvismul: soluţionarea situaţiei de contact, de comunicare are loc cu ajutorul bilingvismului, care, printr-o formulare simplă, este maniera unui individ de a vorbi cu uşurinţă în două limbi", a conchis dna Balázs. 

 D-na lector univ. Katalin Balász, Directorul Departamentului de Limbi și Literaturi Slave 

     Prodecanul Facultăţii de Litere, dl conf. univ. dr. Dorin-Ioan Chira, a încununat seria de comunicări cu una deosebit de interesantă privind comunitatea de ucraineni din Regatul Unit, intitulată Conservarea limbii materne. Studiu de caz: comunitatea ucrainenilor din Marea Britanie. Domnia Sa a vorbit despre cele mai importante comunităţi de ucraineni, cele din Londra, Manchester şi Nottingham, despre stabilirea pe insulele britanice a ucrainenilor, care a început la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a atins apogeul după cel de-al Doilea Război Mondial, despre generaţiile de emigranţi ucraineni şi lupta lor pentru conservarea limbii materne prin fondarea unor instituţii şi organizaţii care sprijină acest lucru. 

 

Aspect din sală

        În încheiere, membrii Coralei au intrepretat mai multe cântece din folclorul ucrainean, pentru a ne aminti, o dată în plus, cât de frumoasă, melodioasă şi bogată este limba noastră maternă. Posibilităţile lingvistice nelimitate şi muzicalitatea limbii ucrainene au propulsat-o pe locul al III-lea, după limbile franceză şi italiană, în cadrul Concursului internaţional al limbilor de la Paris din anul 1928, iar conform clasificării UNESCO, limba ucraineană ocupă acelaşi loc (III) printre celelalte limbi ale lumii.

        În concluzie, limba maternă a jucat şi continuă să joace un rol esenţial şi în dăinuirea noastră, a ucrainenilor din România, atestaţi de peste şapte secole pe aceste meleaguri. Păstrată şi perpetuată prin cântece, proverbe, zicători, poezii, poveşti etc., cu alte cuvinte, prin tot ceea ce ţine de comorile inestimabile ale folclorului tradiţional ucrainean, limba maternă rămâne factorul primordial în conservarea noastră identitară. 

                                                                                                                         Mihaela HERBIL