Sâmbătă, 20 septembrie a.c., Clubul Copiilor Ucraineni și-a reluat activitatea după vacanța de vară – și a făcut-o într-un mod deosebit de festiv și luminos! Prima noastră întâlnire a fost dedicată „Zilei Cazacilor Ucraineni”, pe care am sărbătorit-o într-un loc cu adevărat special — Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România.
Un moment deosebit al evenimentului a fost prezența președintelui UUR, deputatul Nicolae-Miroslav Petrețchi, împreună cu soția și fiul său, care au împărtășit alături de noi această ocazie importantă.
Atmosfera a fost cu adevărat festivă și, în același timp, educativă. Am pătruns în lumea fascinantă a cazacilor și am aflat cine au fost, cum trăiau, cu ce se ocupau în timpul liber și de ce au devenit simbol al libertății și al puterii poporului ucrainean. Copiii au ascultat cu interes povești despre expedițiile lor curajoase, despre apărarea pământului natal și despre prietenia cazacă, care inspiră și astăzi!
După această introducere, ne-a așteptat o excursie prin parcul etnografic. Am descoperit istoria Transilvaniei, o regiune unde, de-a lungul secolelor, au conviețuit diferite popoare și culturi. A fost o ocazie minunată de a îmbina cunoașterea trecutului ucrainean cu înțelegerea istoriei locului în care trăim astăzi.
Punctul de atracție al programului a fost atelierul de olărit. Copiii au lucrat cu lutul, modelând propriile lor obiecte. Am realizat astfel o paralelă cu cazacii, care erau meșteri iscusiți și știau să-și confecționeze singuri cele necesare.
Și, desigur, nu au lipsit momentele vesele! Pentru cei mici, a fost organizată o vânătoare de comori – un joc care a adus multă bucurie, râsete și emoții.
Iar, la final, am savurat împreună sarmale – o mâncare îndrăgită și de către cazaci. Ei le pregăteau cu cereale: hrișcă sau mei, iar carnea era tocată manual; de multe ori foloseau vânat. Noi am gustat sarmale într-o variantă mai modernă, dar am simțit aceeași legătură cu tradiția strămoșilor noștri.
Această zi a fost o îmbinare armonioasă între:
Așa cum spunea Taras Șevcenko: „Învățați de la alții, dar nu vă uitați rădăcinile voastre!”. Suntem mândri de trecutul nostru, ne îmbogățim cu noi experiențe și creștem împreună – în dragoste pentru ceea ce este al nostru și în respect pentru diversitatea culturală.
Mulțumim tuturor copiilor, părinților, angajaților muzeului și oaspeților noștri de seamă pentru această călătorie extraordinară în timp!
