Postul de televiziune național TVR 1 a difuzat în cadrul emisiunii „Conviețuiri” un reportaj care surprinde proiectele organizate de Uniunea Ucrainenilor din România în această vară, respectiv Tabăra pentru elevi ucraineni organizată la Jupiter, Strategii privind îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale și intensificării cooperării transfrontaliere România–Ucraina–Republica Moldova, precum și Consfătuirile naționale ale cadrelor didactice pentru limba maternă ucraineană, ambele desfășurate la Eforie Nord.

Reportajul surprinde imagini de la Jupiter, unde, elevi din România, Ucraina și Republica Moldova s-au întâlnit într-un cadru dedicat tinerilor cu rezultate deosebite la olimpiadele și concursurile școlare de limba ucraineană maternă. Dincolo de experiența personală a copiilor, această dimensiune internațională prezintă o importanță aparte.

Invitat în studioul TVR1, Nicolae-Miroslav Petrețchi, deputat în Parlamenul României și președintele Uniunii Ucrainenilor din România, a acordat un amplu interviu prin care a subliniat faptul că UUR nu se limitează la protejarea identității comunității ucrainene din România, ci folosește experiența acumulată pentru a construi punți de cooperare între comunități, administrații locale, instituții de învățământ, profesori și tineri din România, Ucraina și Republica Moldova. Acesta a vorbit despre subiecte precum transformarea anumitor evenimente UUR într-o platformă internațională, rolul tinerilor și legătura cu Ucraina și Republica Moldova, cooperarea regională la nivel local, fondurile europene și proiectele transfrontaliere, educația în limba maternă și bunele practici din România.

Potrivit președintelui UUR, cooperarea la nivel regional și local este la fel de importantă ca relațiile strategice dintre state, iar parteneriatele trebuie să se concretizeze în proiecte și rezultate pentru comunități.

Acesta a mai adăugat faptul că în cadrul întâlnirilor de anul acesta, au fost semnate 12 noi acorduri de colaborare în cadrul evenimentului care a vizat îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale și intensificării cooperării transfrontaliere. Totodată, în cadrul Consfătuirilor naționale a fost semnat un acord de colaborare între două instituții de învățământ din Ucraina și din România. Subliniind rolul evenimentelor organizate de UUR, președintele UUR, Nicolae-Miroslav Petrețchi a subliniat faptul că “anul trecut, când am sărbătorit 35 de ani de la înființarea Uniunii Ucrainenilor din România, au fost semnate 26 de acorduri de colaborare și, de asemenea, un exemplu de bune practici, din județul Satu Mare, 6 acorduri de colaborare care au fost semnate în luna noiembrie. Toate șase au depus proiecte transfrontaliere și toate șase au fost câștigătoare”.

Despre rolul consfătuirilor naționale ale cadrelor didactice, președintele UUR a specificat că “rolul acestor consfătuiri este de a ne perfecționa, de a identifica modele de bune pratici (…) dacă, de exemplu, într-un județ, colegii noștri identifică un model care poate să fie preluat și de către alte filiale, alte județe, acest lucru se întâmplă și am putut să vedem inclusiv înființarea de noi grupe de studiu pentru elevii care studiază limba ucraineană și, bineînțeles, felul în care utilizăm noi în România acest model de bune pratici pe care îl oferă statul român pentru a studia limba maternă la toate ciclurile.”

Reportajul surprinde, de asemenea, dialogul reprezentanților administrațiilor locale, parlamentari și specialiști din România, Ucraina și Republica Moldova. Discuțiile au vizat fondurile europene, proiectele transfrontaliere, transparența administrativă, drepturile minorităților și păstrarea patrimoniului cultural.

În acest context, au acordat interviuri pentru TVR1:

• Dimitrii Lecarțev, președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, subliniind valoarea experienței României în accesarea fondurilor europene și în dezvoltarea proiectelor locale. “Pentru noi este foarte important să avem această experiență cu colegii din România, experiența despre cum au intrat în Uniunea Europeană, cum au lucrat cu fonduri europene. Și, în acest context, noi lucrăm foarte intens și noi suntem foarte emoționati pentru că suntem parteneri activi, parteneri care lucrăm pentru noi foarte mult”, a spus acesta pentru TVR1.
• Sviatoslav Yurash, președintele Subcomisiei pentru relațiile cu ucrainenii din străinătate din Rada Supremă a Ucrainei, a remarcat rolul activ al comunității ucrainene din România: “Activitatea ucrainenilor din România demonstrează, arată și vorbește despre munca uriașă pe care România o face nu doar pentru românii săi, ci și pentru toți ucrainenii. Pentru noi, acesta este un exemplu. Un exemplu despre cum trebuie să lucrăm cu comunitățile din propria țară. Pentru mine, acest eveniment demonstrează încă o dată acest lucru și oferă și posibilitatea de a vedea și partea practică a întregii acestei activități.”
• Dan Iancu, directorul general al Departamentului pentru Relații cu Vecinătatea Estică în cadrul MAE, care a subliniat: “Mă bucur să văd că astăzi sunt semnate noi acorduri de înfrățiri între comunități locale din România și din Ucraina. Chiar acum când vorbim, avem aproape gata un nou pod peste Tisa la Sighetul Marmației – Bila Țerkva (Biserica Albă). Tot în momentul de față sunt în diverse studii de pregătire proiecte de extinderea unor autostrăzi din România către Ucraina, respectiv către Republica Moldova. Unul dintre aceste proiecte, cu finanțare europeană atrasă de România, privește extinderea și modernizarea magistralei M19 până la Cernăuți, la frontiera comună până la Cernăuți. Un alt proiect privește extinderea autostrăzii A8 din România până la Berești, în Republica Moldova. E, practic, primul segment de autostradă la standarde europene care se construiește în Republica Moldova cu finanțare europeană atrasă de România.”

În ceea ce privește evenimentul Consfătuiri naționale ale cadrelor didactice pentru limba maternă ucraineană, au acordat interviuri pentru TVR1:

• Lilia Govornean, Institutul postuniversitar de perfecționare a cadrelor didactice din regiunea Cernăuți (Reprezentant Ucraina), care a spus că “aceste consfătuiri au o valoare foarte mare și o importanță foarte mare, pentru că se pun în discuții unele probleme care țin de predarea limbii ucrainene materne în România și preluăm activitatea, ideile colegilor noștri pentru a implementa predarea limbii materne române în Ucraina.”
• Ana-Alina Grijac, inspector școlar pentru minoritatea ucraineană, IȘJ Maramureș, a declarat: “În anul școlar 2025-2026 avem o noutate. Datorită domnului deputat, s-au înființat grupe noi de studiu al limbii materne în județul nostru, astfel încât copiii etnici ucraineni care studiază la o școală cu predarea in limba română au posibilitatea să aleagă, să studieze patru ore pe săptămână limba ucraineană maternă.”
• Ioan Muntean, Inspector școlar general adjunct – Inspectoratul Școlar Județean Maramureș: “Ne bucurăm că putem să oferim în școala din județul Maramureș acest studiu al limbii ucrainene, astfel respectându-le drepturile conferite prin lege, dar și încercând să avem o colaborare cât mai strânsă cu ei, să fim un exemplu pentru ceea ce înseamnă respectarea dreptului național la nivel european.”
• Claudia Hrinciuc, inspector școlar pentru minoritatea ucraineană, IȘJ Botoșani a declarat: “La nivelul județului Botoșani există două școli în care se studiază limba ucraineană maternă, Școala gimnazială numărul 1 Cândești, unde la ora actuală sunt 46 de elevi, Școala gimnazială Maria Enescu Cosmovici din Mihăileni, unde avem 96 de elevi și datorită Consfătuirilor naționale de anul trecut”
• Valentina-Larisa Petretchi, consilier școlar, autoarea manualului auxiliar lansat în cadrul evenimentului, a declarat pentru TVR1: “Caietul auxiliar va fi în toate școlile unde se studiază limba ucraineană maternă. Caietul auxiliar a fost sprijinit și publicat de Uniunea Ucrainienilor din România, iar acesta va ajunge pe băncile elevilor gratuit. Caietul se poate găsi și în Ucraina și în Republica Moldova, în școlile din Ucraina, care au parteneriate cu școlile din România.”
• Luminița Colopelnic, autoarea cărții Memoria libelulei, lansată în cadrul aceluiași eveniment, a declarat pentru TVR1: “Cartea Memoria libelulei am început să o scriu la un an după începerea invaziei ruse în Ucraina. Poate din prea plinul sufletului, în urma a ceea ce am trăit ca voluntar la punctul de trecere a frontierei Sighetul Marmației. Se adresează în primul rând voluntarilor, pentru că ei se vor regăsi în aceste pagini, dar, în general, se adresează tuturor oamenilor cu suflet, tuturor celor care vor să vadă ce rămâne într-un om după întâlnirea cu suferința.”

De asemenea, prin intervenția telefonică din cadrul emisiunii, Ilie Sauciuc, inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Suceava, a evidențiat pentru TVR 1 particularitățile comunităților ucrainene din județ, unde există localități și cătune izolate în care copiii studiază limba ucraineană în clase cu efective reduse. În acest context, a subliniat importanța sprijinului oferit de familie, școală și comunitate, dar mai ales implicarea UUR în susținerea elevilor.

Vă invităm să urmăriți reportajul realizat de TVR 1, în cadrul emisiunii „Conviețuiri”, pentru a descoperi mai multe despre aceste proiecte și despre oamenii care dau conținut concret cooperării dintre România, Ucraina și Republica Moldova.