Președintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae-Miroslav Petrețchi, consideră că urmărirea modului în care sunt materializate inițiativele susținute în Parlament reprezintă o parte importantă a responsabilității față de cetățenii pe care îi reprezintă. Dincolo de obținerea unor alocări bugetare, acesta consideră necesară verificarea modului în care resursele aprobate ajung la beneficiari și a măsurii în care sunt create condițiile pentru realizarea proiectelor propuse.
În acest scop, deputatul a solicitat oficial ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, informații privind situația a 21 de obiective de investiții pentru care a susținut alocarea de fonduri prin amendamente la Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de plenul reunit al Parlamentului la 20 martie.
Lista cuprinde investiții în opt județe ale țării: Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Suceava, Timiș și Tulcea. Proiectele sunt diverse și adaptate necesităților fiecărei localități, de la modernizarea grădinițelor și școlilor până la dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, îmbunătățirea iluminatului public și reabilitarea unor spații culturale.
Un loc aparte îl ocupă investițiile în educație, care urmăresc asigurarea unor condiții mai bune pentru desfășurarea activităților școlare și preșcolare. Printre acestea se regăsesc dotarea unităților de învățământ cu mobilier, echipamente și materiale didactice, extinderea unei școli profesionale din Poienile de sub Munte, precum și modernizarea unor instituții de învățământ din comunitățile maramureșene și din alte județe. De asemenea, lista include proiecte care sprijină păstrarea și promovarea limbii și culturii ucrainene, precum dotarea cabinetului de limba ucraineană de la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret și lucrările prevăzute pentru sala festivă a Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației.
Pentru fiecare dintre cele 21 de obiective, deputatul Nicolae-Miroslav Petrețchi a solicitat precizări referitoare la stadiul finanțării și al implementării. Totodată, a cerut informații privind efectuarea transferurilor financiare către administrațiile locale beneficiare și, acolo unde acestea au avut loc, datele la care s-au realizat viramentele.
Inițierea acestui demers are la bază convingerea că între aprobarea unei sume în buget și concretizarea investiției există etape care trebuie urmărite cu atenție. Este important să se cunoască stadiul fiecărui proiect, dacă finanțarea a fost transferată și în ce măsură pot fi continuate procedurile necesare realizării lucrărilor sau achizițiilor prevăzute.
În opinia deputatului, informațiile privind parcursul acestor investiții nu trebuie să rămână doar în evidențele instituțiilor. Ele sunt de interes direct pentru locuitorii comunităților vizate, care trebuie să poată urmări evoluția proiectelor și să înțeleagă în ce stadiu se află utilizarea fondurilor publice. O comunicare clară din partea instituțiilor responsabile contribuie la o mai bună informare a cetățenilor și permite evaluarea obiectivă a rezultatelor.
Prin acest demers, Nicolae-Miroslav Petrețchi urmărește și asigurarea unei evidențe documentate a proiectelor pentru care a intervenit în cadrul procesului bugetar. Acesta consideră că activitatea unui parlamentar nu se încheie odată cu adoptarea amendamentelor, ci presupune și un interes constant pentru evoluția ulterioară a investițiilor susținute.
Deputatul va analiza răspunsul oficial primit și va prezenta informațiile relevante privind situația acestor obiective, astfel încât cetățenii să poată cunoaște stadiul finanțărilor și al proiectelor. În opinia sa, evaluarea activității publice trebuie să se bazeze pe date verificabile și pe rezultate care pot fi constatate în comunități, nu pe declarații sau interpretări partizane.
Nicolae-Miroslav Petrețchi își reafirmă angajamentul de a susține investiții care răspund unor necesități reale și de a urmări cu seriozitate modul în care sunt duse mai departe inițiativele promovate în Parlament. Valoarea unui asemenea demers se măsoară, în viziunea sa, în beneficiile aduse oamenilor și în capacitatea instituțiilor de a transforma deciziile bugetare în proiecte concrete, realizate în folosul comunităților.
