Pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a declanșat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei, în cadrul unui război de agresiune mai larg, început în 2014. Sute de drone și rachete rusești atacă zilnic infrastructura critică a Ucrainei, lăsând orașe și sate în întuneric, în timp ce emisarii ei diplomatici vorbesc ipocrit de pace la marile tribune ale ONU. În contextul marcării a trei ani de la declanșarea de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei și la aproape 11 ani de agresiune rusească împotriva acestei țări, deputatul UUR Nicolae-Miroslav Petrețchi a subliniat de la Tribuna Parlamentului, că oportunitatea de a pune capăt acestui război pare mai aproape ca niciodată, însă, totodată, la fel de important este cum construim pacea în Ucraina și în general în Europa.
Prezentăm în continuare textul declarației politice:
”Avem nevoie să construim o pace justă și de durată, care să țină amenințările departe, care să inhibe noi proiecte imperialiste, revanșarde, turbulente, precum cel declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei – împotriva Europei în sens larg. O pace nedreaptă în Ucraina ar putea deschide porțile unui nou război al Rusiei în regiune, ar invita Rusia la beligeranță continuă în Europa.
Se va crea, în următoarele luni, o oportunitate rarisimă de identificare și convenire a soluției politico-diplomatice de finalizare a actualei faze militare active a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Sunt convins că Ucraina și țările europene vor avea până la urmă posibilități reale și multiple de a-și prezenta și promova viziunea privind această soluție, în cadrul inițiativei americane de mediere și în formate complementare.
Nu poate fi asigurată o pace de durată în Ucraina fără asigurarea permanentă și pentru totdeauna a integrității teritoriale a Ucrainei și a suveranității sale, fără garanții de securitate ale partenerilor ei transatlantici, fără convenirea unui design sustenabil al reconstrucției post-conflict a țării, fără convenirea unei arhitecturi de securitate regională care să ofere pe termen lung liniște, stabilitate și securitate țărilor din regiune, precum și dreptul real al acestora de a-și proiecta și construi liber viitorul.
De modul în care se va pune capăt acestui război va depinde totodată și viitoarea configurație de securitate a Europei. Este nevoie de o implicare mult mai mare a Europei în asigurarea propriei sale securități; cele mai mari amenințări la adresa securității europene provin din Federația Rusă, ca atare noile soluții și angajamente sporite de securitate europeană trebuie să privilegieze teritoriul european cel mai expus.
Pentru România, continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina reprezintă o investiție strategică în propria sa securitate. Vedem și salutăm semne solide ale continuării angajamentului de sprijin al României pentru Ucraina, la nivelul întregii clase politice responsabile din României. Vocile izolaționiste rămân periferice în țara noastră, chiar dacă cresc în decibeli și boți.
Sunt sigur că vom avea maturitatea de a ne alege, curând, un președinte care să mențină și să consolideze România europeană și euroatlantică și care, totodată, să retransforme România în ancoră de stabilitate a regiunii.”