În lumina blândă a toamnei, când creștinătatea prăznuiește Acoperământul Maicii Domnului, la Centrul Cultural Ucrainean din București (str. Traian, nr. 103), s-a desfășurat cea de-a IX-a ediție a Festivalului de Muzică și Poezie Religioasă Ucraineană & Română, purtând titlul plin de smerenie și rugăciune: „Acoperă-ne pe noi cu Acoperământul Tău, Sfântă Fecioară”.
Evenimentul a fost deschis cu solemnitatea imnurilor naționale ale României și Ucrainei, urmate de rugăciunea părintelui Mihai Cobziuc. Atmosfera s-a înveșmântat apoi în emoția cuvântului de salut al președintelui UUR, deputatul Nicolae-Miroslav Petrețchi, transmis publicului de către Mihai Hafia Traista, președintele Filialei București a UUR.
Muzica s-a împletit cu poezia și teatrul timp de două ceasuri, scena devenind un altar al artei, într-o ofrandă adusă lui Dumnezeu, Mântuitorului Iisus Hristos și Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Publicul a avut bucuria de a asculta cântările profunde ale cantautorului Dan Vasilescu, binecunoscut prin slujirea sa artistică la Biserica Ortodoxă Cașin din București. Totodată, părintele Mihai Cobziuc, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a adus prin glas și rugăciune o rază de pace sufletească. Alexandra Popescu, solistă a Casei de Cultură a Studenților din București, a adăugat strălucire prin interpretările sale, iar Ansamblul „Edelveis Poesis” a învăluit atmosfera în armonii lirice.
Un moment de adâncă emoție a fost oferit de trupa de teatru a refugiaților ucraineni „Favorit”, care a prezentat o scenetă cutremurătoare, despre mama ce își așteaptă fiii să se întoarcă din război – o imagine vie a durerii și a speranței, o mărturie a timpurilor pe care le trăim.
Sala, plină până la refuz, a reunit membri ai comunității ucrainene, prieteni și simpatizanți ai UUR, jurnaliști, studenți, scriitori și actori bucureșteni. Aplauzele, emoțiile și lacrimile de bucurie au transformat festivalul într-o clipă de comuniune, într-un legământ viu între cultură, credință și solidaritate.
Astfel, ediția a IX-a a festivalului a dovedit încă o dată că arta religioasă, prin glas și cuvânt, prin poezie și teatru, poate uni inimile și poate aduce lumina rugăciunii acolo unde oamenii se adună în credință și iubire.
