Filiala Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România, în parteneriat cu Specializarea Limbă și literatură ucraineană din cadrul Facultății de Litere a UBB, a organizat la data de 19 martie a.c., la sediul Filialei clujene, manifestarea cultura-științifică dedicată celor „208 ani de la nașterea poetului național Taras Hryhorovyci Șevcenko”.
În debutul întâlnirii, a fost ținut un moment de reculegere în cinstea celor care au căzut jertfă pentru apărarea integrității teritoriale și naționale a Ucrainei, după care, conf. dr. Ioan Herbil a prezentat comunicarea „Motivele patriotice în creația lui Taras Șevcenko”, subliniind faptul că despre Taras Hryhorovyci Şevcenko, poetul național ucrainean, prozator, dramaturg, pictor, filosof, pedagog, s-au scris volume întregi în zeci de ţări şi-n tot atâtea limbi, însă cuvintele compatriotului său, Ivan Franko, cel mai important clasic al literaturii ucrainene, exprimă chintesenţa omului/poetului T. Şevcenko:
„A fost fiu de mujic şi a ajuns stăpân în împărăţia spiritului. A fost iobag şi a devenit titan în împărăţia culturii întregii umanităţi… A fost autodidact, deschizând drumuri noi şi libere profesorilor şi învățaților”.
A urmat un moment poetic, câțiva participați recitând din poemele și poeziile poetului ucrainean. Prof. dr. Mihai Kramar, în intervenția domniei sale, a vorbit despre impactul psihologic al creației șevcenkiene asupra conștiinței poporului ucrainean. În continuare, a avut loc o prezentare de carte. Cum era și firesc, aceasta a fost în consonanță cu tema întâlnirii.
Astfel, lect. dr. Mihaela Herbil a prezentat două lucrări originale în limba ucraineană, ambele apărute în anul 2020 cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România: Prosvitlene Șevcenkove slovo (Slova iluminată a lui Șevcenko) de Eusebie Fraseniuc și Molytvy i psalmy Tarasa Șevcenka (Rugăciuni și psalmi ai lui Taras Șevcenko) de Ivan Chideșciuc, volume care au fost oferite participaților, alături de ziare și reviste editate sub egida UUR.
Printre cei prezenți, s-au numărat cadre didactice universitare, studenți, membri ai Filialei clujene precum și oaspeți din Ucraina care s-au refugiat în orașul de pe Someș din calea războiului.
