Filiala Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România, în colaborare cu specializarea Limba și literatura ucraineană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, a organizat la data de 15 martie 2025 manifestarea cultural-științifică „211 ani de la nașterea poetului Taras Hryhorovyci Șevcenko”.
Cuvântul de salut a fost rostit de către președintele Filialei clujene, conf. univ. dr. Ioan Herbil, care a evidențiat faptul că celebrarea an de an, în luna lui martie, a poetului național ucrainean Taras Hryhorovyci Șevcenko a devenit deja tradiție la Cluj-Napoca, ca, de altfel, în toate filialele și organizațiile UUR, ucrainenii din România omagiindu-l pe poetul-proroc prin diferite acțiuni și simpozioane dedicate vieții și activității sale monumentale.
Și de această dată, evenimentul dedicat Marelui Cobzar a îmbinat componenta științifică cu cea artistică, în prima parte fiind citite comunicări despre viața și opera poetului național ucrainean, iar cea de-a doua fiind dedicată recitării de poezii și interpretării de cântece pe versurile lui Șevcenko.
Astfel, prima comunicare, intitulată „Crochiu biografic al lui Taras H. Șevcenko” a fost prezentată de către studenta Rebeca Barbu din anul III de la specializarea Ucraineană, fiind trecute în revistă momentele definitorii ale parcursului său existențial, care i-au marcat nu doar viața, ci și cariera plastică și literară.
În cea de-a doua comunicare, „185 de ani de la publicarea primei ediții a «Cobzarului» lui Taras Șevcenko”, conf. univ. dr. Ioan Herbil a vorbit despre „călătoria” volumului șevcenkian de poezii «Кобзар» („Cobzarul”), care a văzut lumina tiparului, prima dată, în 1840, cuprinzând doar opt creații: «Думи мої» („Gânduri ale mele, gânduri”), «Перебендя» („Perebendea”), «Катерина» („Caterina”), «Тополя» („Plopul”), «Думка – Нащо мені чорні брови…» („Gând – La ce-s buni ochişorii… ”), «До Основ’яненка» („Către Osnovianenko”), «Іван Підкова» („Ivan Pidkova”), «Тарасова ніч» („Noaptea lui Taras”).
În anul 1844, apare cea de-a doua ediţie a „Cobzarului”, în care este inclus și poemul «Гайдамаки» („Haidamacii”). Tot atunci, Șevcenko scrie poemul «Сон – У всякого своя доля)» („Visul – Fiecare-şi are-o soartă”), o satiră usturătoare la adresa autocrației imperiale rusești, pentru care va avea de suferit tot restul vieții. În 1860, au văzut lumina tiparului, la Petersburg, două ediţii ale „Cobzarului“, una în ucraineană şi alta în rusă. În nemuritorul „Cobzar” al lui Şevcenko, poporul ucrainean şi-a recunoscut sufletul, istoria şi a întrezărit viitorul.
Cea de-a doua parte, culturală, a fost un adevărat regal de poezie și de cântece pe versurile lui Taras Șevcenko, în interpretarea oaspeților din Ucraina, oameni extraordinar de talentați și de frumoși, care l-au omagiat pe Șevcenko, deși departe de țară, cu patos și devoțiune, cu iubire și recunoștință.
Astfel, în debutul acestui segment, grupul „Meeting Point”, sub îndrumarea Iuliei Skalska, a evoluat cu următoarele cântece: Anastasia Șovtiuk a interpretat «Садок вишневий коло хати», Stanislava Ivanova, «Думи», iar Anastasia Konopațka a interpretat la violoncel „Elegia în memoria lui Taras Șevcenko“, pe muzica lui Mykola Lysenko. Cvartetului „Мальви”, sub coordonarea doamnei Natalia Hryșcenko, a interpretat cântecele «По діброві вітер віє» și «Реве та стогне Дніпр широкий» („Plânge Niprul și suspină”), precum și poezii recitate de către Natalia Hryșcenko, Tetiana Zaharova, Liubov Kriucikovenko, Iryna Șciur și Stanislava Ivanova.
În timp ce răsuna «Реве та стогне Дніпр широкий», toți cei prezenți s-au ridicat în picioare, în semn de omagiu adus poetului național ucrainean Taras Hryhorovyci Șevcenko. Momentului poetic li s-au alăturat și două studente ale specializării Ucraineană, Tania Firisciac și Anastasia Fedurean, care au recitat din lirica șevcenkiană.
Evenimentul dedicat Marelui Cobzar, prin tot ceea ce a cuprins, constituie încă o dovadă că ucrainenii trebuie să lupte pentru independența lor, pentru libertatea ucrainenilor și pentru marea lor cultură, care este apreciată în întreaga lume.
