Rezultatele votului din 4 mai au subliniat nu doar diversitatea opțiunilor politice ale cetățenilor, ci și nevoia acută de a menține şi consolida angajamentul României faţă de valorile şi parteneriatele europene şi euroatlantice, agenda de politică externă a viitorului președinte fiind crucială pentru evoluţia societăţii româneşti în ansamblul său.
În fața unui scrutin decisiv pentru viitorul țării noastre, avem obligația de a alege continuitatea, stabilitatea, precum și viitorul european și euroatlantic al României. Turul doi al alegerilor prezidențiale nu mai este doar despre o persoană, ci despre direcția în care dorim să mergem ca națiune. Valori precum democrația, justiția independentă, economia modernă, educația de calitate și respectul pentru drepturile fiecărui cetățean sunt reprezentate de candidatul proeuropean, iar prin votul său fiecare dintre noi poate consolida drumul pe care cu toții am ales să pășim în decembrie 1989.
Ne aflăm, din nou, în fața unei alegeri cruciale. Într-un context regional tensionat și instabil, cu războiul din Ucraina în desfășurare și într-o lume în continuă schimbare, România are nevoie de stabilitate, viziune și angajament ferm față de valorile europene și euroatlantice. Candidatul proeuropean nu este doar o opțiune electorală – este garanția că România va continua să fie parte activă a unei Europe unite, puternice și democratice. UE și NATO înseamnă siguranță, securitate, investiții, dezvoltare, prosperitate, locuri de muncă, educație, sănătate și libertăți fundamentale. Alegerea unui președinte care respectă și promovează aceste valori este esențială pentru viitorul nostru și al copiilor noștri.
Opțiunea de susținere a acestuia este sprijinită în unanimitate de către toți membrii Consiliului UUR. Agenda sa europeană reprezintă răspunsul strategic al României la provocările externe care amenință securitatea și stabilitatea noastră. Ne dorim continuarea politicilor privind drepturile persoanelor care aparțin minorităţilor naţionale, menținerea respectului față de minoritățile naționale și continuarea rolului activ al acestora în viața publică a României. Mizăm pe articularea, post-electorală, a unei coaliții parlamentare și executive de orientare pro-europeană, care să poată fi susținută, ca și până acum, de către minoritățile naționale din România, prin Grupul parlamentar al acestora – și, în particular, de către comunitatea noastră.
Este cert că, în momentul de față, ne aflăm la o răscruce strategică a opțiunilor de viitor pentru România. Nu avem voie să fim părtași sau complici la pulverizarea apartenenței României la lumea și la valorile europene și euroatlantice. Avem datoria de a lupta, politic și democratic, împotriva opțiunii politice toxice care ar putea arunca în aer liniștea, securitatea și stabilitatea României, ar putea arunca România într-o criză prelungită, în haos, sau chiar în brațele Rusiei lui Putin.
România a mai fost marcată, în perioada interbelică, de mișcări extremiste, care rămân o pată întunecată, ce a influențat profund istoria sa, iar tăcerea, în actualul context deosebit de periculos, ar echivala cu o trădare a valorilor pentru care s-au sacrificat atâția oameni în decembrie 1989, când România a ales calea libertății.
Pentru a evita pericolul forțelor extremiste, în ședința de luni, 5 mai 2025, Consiliul Uniunii Ucrainenilor din România a decis sa-l susțină în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, necondiționat, asemenea celor mai mulți dintre partenerii noștri politici și asemenea forțelor politice și civice responsabile din țară, pe domnul Nicușor Dan, candidatul pentru funcţia de Preşedinte al României, care pledează pentru consolidarea viitorului european al României. România merită un președinte care crede în democrație, în parteneriate solide și în locul nostru firesc în Europa.
Uniunea Ucrainenilor din România rămâne consecventă și fidelă valorilor europene și transatlantice, sprijinului ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și Republicii Moldova, principiilor responsabilității sociale și celor mai bune practici democratice, cu ajutorul cărora statul român să devină tot mai puternic şi respectat.
