La data de 25 octombrie a.c., Filiala Cluj a UUR, în colaborare cu specializarea Limba și literatura ucraineană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, a organizat manifestarea cultural-științifică „235 de ani de la naşterea fabulistului Petro Hulak-Artemovskyi (1790-1865)”.

În debutul evenimentului, au răsunat imnurile de stat ale României și Ucrainei, după care președintele Filialei clujene, conf. univ. dr. Ioan Herbil, a enunțat principalele momente ale acțiunii.

Componenta științifică a acțiunii a cuprins trei comunicări:

• prima comunicare intitulată „Petro Hulak-Artemovskyi – unul dintre reprezentanții de seamă ai genului fabulei în literatura ucraineană” a fost prezentată de către Lavinia Sacală, studentă anul III a specializării Limba și literatura ucraineană,
• a doua comunicare, prezentată de către Anastasia Fedurean din anul III al aceleiași specializări – «Петро Гулак-Артемовський – український письменник, вчений, перекладач, поет, байкар»
• a treia comunicare prezentată de conf. univ. dr. Ioan Herbil care a vorbit audienței despre fabula care i-a adus recunoașterea lui Petro Hulak-Artemovskyi: «Пан та Собака – блискучий зразок антікрипосницької сатири».

Un regal de recitare a fabulelor lui Petro Hulak-Artemovskyi fost pregătit de către Olha Senyshyn, jurnalist și redactor al revistei «Дзвоник», sub coordonarea căreia câteva dintre participantele din Ucraina au recitat fabule și poezii, după cum urmează: «Справжня добрість» („Adevărata bunătate”) – Kriuchkovenko Liubov; «Солопій та Хівря» („Solopii şi Hivrea”) – Iryna Shchur; «Тюхтій та Чванько» („Tiuhtii și Civanko”) – Nadiia Knysh; «Рибка» („Peștișorul”) – Olena Astafieva; «Дві пташки в клітці» („Două păsărele într-o colivie”) – Tetiana Zakharova; «Рибалка» („Pescarul” – baladă) – Olena Ponomarenko; «Петро мужик непокорний» („Petro – soțul nesupus”) – Anastasia Deno; «Сину моему» („Fiului meu”) – Lidia Hlyvich; «Батько та Син» („Tatăl și Fiul”) – Olha Pavliuk.

În finalul acțiunii, a fost prezentat volumul „Între dragoste și moarte” de Mihai Hafia Traista, în traducerea lui Stepan Cristian David Traista, Ed. RCR Editorial, București, 2025. Printre participanții la acțiune, au fost prezenți cadre didactice universtare, studenți, membri ai Filialei clujene, precum și un număr însemnat de oaspeți din Ucraina care s-au refugiat în orașul de sub poalele Feleacului din calea războiului.

Fabula ucraineană a constituit unul dintre primele forme de protest împotriva asupririi țărănimii de către țarismul rus, întrucât, după cum afirmă Zamfir C. Arbore, în volumul „Rusia Țaristă – asupritoarea Popoarelor” (apărut la Editura Uniunei pentru liberarea Ucrainei, București, 1914), „nu există în Europa o altă țară unde starea politică, economică și socială a popoarelor să fie așa de mizerabilă ca – în Rusia Țaristă”.

Primul autor de fabule cu rezonanță socială și politică a fost Petro Hulak-Artemovskyi, considerat unul dintre cei mai de seamă fabuliști ai literaturii ucrainene.