„Ziua Internațională a Limbii Materne” a fost marcată la Cluj-Napoca de către Filiala Cluj a UUR în parteneriat cu Specializarea Limba și literatura ucraineană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, la data de 24 februarie a.c., într-un cadru festiv, printre invitați numărându-se cadre didacticatice universitare, studenți, refugiați ucraineni.
Președintele filialei clujene, conf univ. dr. Ioan Herbil, a deschis acțiunea printr-un rezumat al istoricului apariției acestei sărbători, subliniind importanța conservării limbii materne în contextul globalizării.
Despre „Specificul limbii materne” a vorbit doamna lector dr. Balazs Katalin din cadrul Departamentului de limbi și literaturi slave al Facultății de Litere, atrăgând atenția asupra pericolului dispariției limbilor și a necesității unei lupte continue pentru conservarea limbii materne: „Aproape jumătate dintre limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă ar dispărea multe dintre limbile popoarelor și s-ar ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă”, a conchis Domnia sa.
Ce-a de-a doua comunicare a fost prezentată de către studenta anului III a Specializării Limba și literatura ucraineană din cadrul Facultății de Litere, Jessica Bilcec, intitulată «Сила мови у щоденному житті» („Puterea cuvântului în viața de zi cu zi”), prin care aceasta i-a provocat pe toți cei prezenți la reflectare asupra legăturii dintre limba maternă și emoții, dintre limba maternă și psihicul uman: „Istoria omenirii a dovedit că tocmai limba, vorbirea constituie un factor important al dezvoltării psihice a individului și al perfecționării relațiilor sociale ale acestuia… Scriitorul și filosoful francez Voltaire afirma că o limbă străină se poate învăța în 6 ani, dar limba maternă trebuie învățată întreaga viață, în timp ce filosoful antic Socrate spunea: «Vorbește ca să te pot vedea»”.
Conf. dr. Ioan Herbil a inițiat o dezbatere pe tema articolului academicianului ucrainean Hryhorii Pivtorak, «Українська мова: погляд крізь віки» („Limba ucraineană: o privire de-a lungul veacurilor”), care consideră că: „atunci când vorbim despre vechimea limbii ucrainene și căutăm rădăcinile ei în negura secolelor, vorbim nu despre variantele ei literare vechi sau actuale, ci despre vorbirea populară, adică despre dialectele populare. Tocmai în vorbirea poporului au apărut acele trăsături fonetice, gramaticale și lexicale specifice care, cu timpul, au devenit particularități caracteristice ale limbii ucrainene”. Iar în ceea ce privește originea poporului ucrainean și vechimea culturii sale, același academician afirmă: „Continuitatea dezvoltării culturii materiale în ținuturile protoucrainene din aproximativ secolul VI e.n. a fost dovedită științific și confirmată de materiale arheologice neîndoielnice, adică pe parcursul ultimilor 1500 de ani. Prin urmare, există motive pentru a considera că istoria ucrainenilor ca grup etnic separat și istoria limbii ucrainene a început la mijlocul mileniului I d.Hr.
În finalul evenimentului dedicat „Zilei Internaționale a Limbii Materne”, Jessica Bilcec și Serioja Hrin au recitat poezii dedicate limbii materne, ca o încununare poetică a celor prezentate.
Acțiunea s-a terminat cu lansarea celui de-al doilea volum al cărții „Bucătăria tradițională ucraineană: azi și odinioară”, apărută sub egida Uniunii Ucrainenilor din România, antologată de Olha Senyshyn și tradusă de O. Senyshyn și L. Dorosh.
