Filiala Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România, în colaborare cu specializarea Limba și literatura ucraineană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, a organizat la data de 11 martie a.c. manifestarea cultural-științifică „209 ani de la nașterea poetului Taras H. Șevcenko”.
Cuvântul de salut a fost rostit de către președintele Filialei, conf. univ. dr. Ioan Herbil, care a evidențiat faptul că celebrarea an de an, în luna lui martie, a poetului național ucrainean Taras Hryhorovyci Șevcenko a devenit deja tradiție la Cluj-Napoca, ca, de altfel, în toate filialele și organizațiile UUR, ucrainenii din România omagiindu-l pe poetul-proroc prin diferite acțiuni și simpozioane dedicate vieții și activității sale monumentale.
Și de această dată, evenimentul dedicat Marelui Kobzar a îmbinat componenta științifică cu cea artistică, în prima parte fiind citite comunicări despre viața și opera poetului național ucrainean, iar cea de-a doua fiind dedicată recitării de poezii și interpretării de cântece pe versurile lui Șevcenko.
Astfel, prima comunicare, intitulată „Crochiu biografic al lui Taras H. Șevcenko” a fost citită de către secretara Comitetului Filialei Cluj a UUR, Ana-Svetlana Onujec, fiind trecute în revistă momentele definitorii ale parcursului său existențial, care i-au marcat nu doar viața, ci și cariera plastică și literară.
În cea de-a doua comunicare, „Perioada celor trei ani (1843-1845) din creația lui Taras Șevcenko”, lector dr. Mihaela Herbil a vorbit despre cea mai prolifică perioadă din viața lui Șevcenko, când a scris capodoperele «Єретик» („Ereticul”), «Сліпий» („Orbul”), «Наймичка» („Slujnica”), «Кавказ» („Caucazul”), «І мертвим, і живим…» („Şi celor morţi, şi celor vii…”), «Холодний Яр» („Râpa rece”), «Заповіт» („Testamentul”), «Великий льох» („Marele beci”), «Давидові псалми» („Psalmii lui David”) etc.
Ultima intervenție i-a aparținut lui Ioan Herbil, președintele Filialei Cluj a UUR, care a vorbit și a prezentat într-un PowerPoint monumente dedicate lui Taras Șevcenko atât în Ucraina, cât și cele din afara țării acestuia, oprindu-se, cu precădere, asupra celor șase monumente ridicate în cinstea Marelui Kobzar din România: București (1952, 1998), Negostina (2005), Satu Mare (2009), Tulcea (2011), Lugoj (2015), Sighetu Marmației (2016).
Cea de-a doua parte, culturală, a fost un adevărat regal de poezie și de cântece pe versurile lui Taras Șevcenko, în interpretarea oaspeților din Ucraina, oameni extraordinar de talentați și de frumoși, care l-au omagiat pe Șevcenko, deși departe de țară, cu patos și devoțiune, cu iubire și recunoștință.
Astfel, în debutul acestui segment, a evoluat formația „Trio Tutkevyci” care a susținut un recital de cântece pe versurile lui Taras Șevcenko. A urmat Oleksii Astafiev care a recitat trei poezii, succedat de Valentyna Boroviak și Vira și Maria Perederii. Hanna Lisițyna a interpretat cântecul «Зоря моя вечірняя» într-o variantă clasică, pe fondul muzicii beethoveniene. Grupul „Meeting Point”, sub îndrumarea Iuliei Skalska, a evoluat cu poezii, urmat fiind de Kateryna Turcyn care a citit poezia «Минають дні, минаюьть ночі» („Минають дні, минають ночі”). Natalia Șevțova a interpretat cântecul «Ой, тумане». La finalul momentului artistic, Liza Kadelnyk, mezzosoprana Operei Naționale din Cluj-Napoca a încununat extraordinara prestație a celor enumerați, interpretând cântecul «Реве та стогне Дніпр широкий» („Plânge Niprul și suspină”), în timp ce toți cei prezenți s-au ridicat în picioare, în semn de omagiu adus poetului național ucrainean Taras Hryhorovyci Șevcenko.
Una dintre refugiate ne-a declarat: „Nu credeam că ucrainenii din România îl pot omagia atât de profund pe marele nostru poet și nici nu știam că există în România șase monumente ridicate în cinstea lui Taras Șevcenko. Se vede foarte clar că este și poetul vostru. Felicitări!”, iar o alta ne-a mărturisit: „Nu-mi place deloc faptul că trebuia să-mi părăsesc țara invadată de ruși, dar mă bucur că am nimerit într-o comunitate de ucraineni precum cea din Cluj-Napoca. Evenimentul de astăzi, dedicat Marelui Cobzar, prin tot ceea ce a cuprins el constituie încă o dovadă că ucrainenii trebuie să lupte pentru independența lor, pentru libertatea ucrainenilor și pentru marea lor cultură, care este apreciată, după cum am constatat azi, și în alte țări are lumii. Clujul ne-a oferit astăzi posibilitatea de a-l omagia pe Taras Șevcenko, marele nostru poet, gânditor, artist și erou. Și când spun al nostru, mă refer la toți ucrainenii, indiferent în ce colț al planetei s-ar afla”.
