Agenda deputatului – august 2020

 În această perioadă, dificilă pentru noi toți, generată de pandemia Covid-19, deputatul NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI continuă să fie pro-activ, implicat și atent la problemele oamenilor, mereu orientat spre găsirea de soluții. Pe lângă activitatea sa din Parlamentul României – dezbaterile din cadrul grupului minorităților naționale, precum și dezbaterile și voturile în plen, deputatul a menținut comunicarea permanentă cu alegătorii săi și a solicitat guvernanților soluții pentru rezolvarea cât mai rapidă a problemelor cu care aceștia se confruntă.  

LIPSA SEMNALULUI DE TELEFONIE MOBILĂ ÎN LOCALITĂȚILE AFLATE LA GRANIȚA ROMÂNIEI

Deși domeniul telecomunicațiilor a avansat foarte mult în ultimii ani, ca urmare a concurenței acerbe dintre operatorii de telefonie mobilă, pe teritoriul României, încă există disfuncționalități în ceea ce privește acoperirea și nivelul de semnal mobil, iar marea lor majoritate se regăsește în mediul rural, unde nu s-a investit atât de mult în infrastructura de rețea, dat fiind numărul mic de potențiali clienți. Există diferențe sesizabile între mediul urban și cel rural, atât în ceea ce privește gradul de acoperire cu servicii de voce și de date, cât și calitatea semnalului.

Un astfel de exemplu îl regăsim în Maramureș și Suceava, județe unde trăiesc mari comunități de etnici ucraineni, poziționați în zonele de frontieră cu Ucraina și unde semnalul serviciilor de telefonie mobilă lasă de dorit față de zonele urbane cu o populație mai numeroasă. Mai mult, există diferențe între semnalul din interiorul clădirilor și cel din afara acestora, lucru ce denotă slaba calitate a semnalului furnizat de operatori, dar și lipsa de interes.

”Localități precum Crasna Vișeului sau Brodina, dar și zone precum Valea Vaserului, care fac obiectul prezentei întrebări scrise, nu reprezintă un interes pentru operatorii de telefonie mobilă având în vedere numărul redus de abonați. Astfel, în zonele mai sus menționate nu se fac investiții în infrastructura de rețea, lăsându-i pe cetățeni să plătească în continuare pentru niște servicii care funcționează la 50% din capacitatea normală!” – subliniază domnul Petrețchi în scrisoarea adresată Președintelui ANCOM Sorin Grindeanu, în care semnalează starea precară a infrastructurii operatorilor de telefonie mobilă din județele Maramureș și Suceava și solicită informații despre măsurile pe care Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații le întreprinde, privind îmbunătățirea calității semnalului în zonele afectate, astfel încât să nu mai există discrepanțe între zonele rurale și cele urbane.

ASIGURAREA EXERCITĂRII REALE A DREPTULUI LA ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN LIMBA MATERNĂ ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

Învățământul în limba ucraineană în județul Suceava a cunoscut o dezvoltare rapidă de cel puțin 10 ani, de când la nivelul Inspectoratul Școlar Județean Suceava există funcția de inspector școlar pentru minorități (limba ucraineană). Iar cifrele și rezultatele vorbesc de la sine. În județul Suceava minoritatea ucraineană are cei mai mulți elevi care studiază limba maternă ucraineană sau în limba ucraineană (secție la Colegiul Tehnic Lațcu Vodă, Siret), cele mai multe cadre didactice de specialitate limba ucraineană, iar elevii din acest județ au obținut cele mai multe premii la concursurile naționale organizate de MEC.

”Prin urmare, sunt cu atât mai greu de înțeles motivele pentru care începând cu data de 01.09.2020, IȘJ Suceava nu a mai vacantat 0,5 normă de inspector școlar pentru minorități (limba ucraineană) pentru numirea prin detașare în interesul învățământului. Și asta in condițiile în care, în județul Suceava, peste 1800 de elevi studiază limba ucraineană, adică cu 43,93% mai mulți decât celelalte minorități la un loc, 43 cadre didactice predau limba/în limba ucraineană, funcționează 18 școli cu personalitate juridică” – arată domnul Nicolae Miroslav Petrețchi în întrebarea scrisă, trimisă doamnei Ministru al Educației și Cercetării Monica Anisie, căreia i-a adresat şi o serie de alte întrebări:
1. Care sunt motivele care au condus la reducerea cu 0,5 norma de inspector școlar pentru minorități (limba ucraineană) pentru numirea prin detașare în interesul învățământului?
2. Cine a fost inițiatorul acestei propuneri și care a fost motivarea care a condus la reducerea normei?
3. Ministerul Educației și Cercetării susține o astfel de abordare care pune sub semnul întrebării respectarea art.32 din Constituție?
4. Care vor fi măsurile adoptate pentru ca astfel de situații să nu se mai repete, iar drepturile la educație ale minorităților naționale, prevăzute în Constituție, să nu fie limitate de reaua credință a unor funcționari din subordinea MEC?

SITUAȚIA SPITALULUI MUNICIPAL SIGHETU MARMAȚIEI, JUDEȚUL MARAMUREȘ

În multe spitale din România condițiile lasă de dorit, iar Spitalului Municipal Sighetu Marmației din județul Maramureș, este un exemplu elocvent în acest sens. Potrivit informațiilor furnizate de conducerea acestei unități medicale, principalele cauze ce au dus la starea de degradare în care se regăsește spitalul sunt lucrările de renovare prost realizate, lipsa fondurilor, dar și existența datoriilor față de furnizori.

Un alt element care a dus la întârzierea lucrărilor este cauzat de pandemia de noul coronavirus, motiv pentru care reabilitarea secțiilor de boli infecțioase și pneumofiziologie a fost oprită. Toate acestea au fost semnalate de domnul deputat Petrețchi în întrebarea scrisă adresată recent Prim-Ministrului României Ludovic Orban.

”În momentul de față, singura soluție viabilă constă în construirea unui nou spital monobloc, datorită uzurii mare a clădirilor și al sistemul pavilionar al acestora, ceea ce impune costuri mari de reabilitare și întreținere, necorespunzând nici din punct de vedere al structurii secțiilor și nici din cel al circuitelor necesare, clădirile fiind foarte vechi”, este de părere Nicolae Miroslav Petrețchi, care solicita ajutorul Guvernului pentru a putea asigura personalului medical condiții minime de muncă şi de îngrijire a pacienților Spitalului Municipal din Sighetu Marmației.

CREȘTEREA TRANSPARENȚEI ÎN CADRUL AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE

Am fost sesizat de mai multe persoane din județul Maramureș cu privire la lipsa transparenței autorităților locale, care, deși sunt obligate prin Legea 52/21 ianuarie 2003 privind transparența decizională în administrația publică să ‘sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice’ (art. 1 alin. C), deseori omit acest lucru.

Acest fapt este cu atât mai grav, cu cât se practică frecvent în mediul rural, un mediu în care cetățenii nu au la fel de multe cunoștințe cu privire la cadrul decizional, însă și-ar putea lua informațiile de pe paginile web ale primăriilor” – specifică domnul deputat în întrebarea scrisă adresată ministrului Afacerilor Interne Ion-Marcel Vela, căruia îi solicită informații cu privire la măsurile pe care Ministerul Afacerilor Interne le ia pentru a se asigura că autoritățile locale respectă legislația în vigoare.

Pandemia provocată de SARS-COV 2 a schimbat în totalitate atât viața românilor, cât și modul de comunicare a statului cu cetățenii săi. Relaționarea permanentă cu cetățenii, a decidenților implicați în combaterea pandemiei, a avut efecte pozitive, ajutând la informarea cu privire la măsurile sanitare obligatorii și contribuind la implementarea unuia dintre obiectivele pe care statul român încearcă să le îndeplinească de ceva timp, și anume transparentizarea sau mai exact punerea în practică a conceptului de „open state”. Observând efectele pozitive ale relaționării statului cu cetățenii din ultima perioadă, nu putem să nu ne întrebăm de ce acest lucru nu este implementat în toate domeniile și în toate palierele instituționale, scrie deputatul.

Cu toate că astăzi, mai mult ca oricând, există modalități prin care cetățenii pot să fie informați cu privire la absolut toate deciziile pe care autoritățile statului le adoptă, încă există cazuri în care acest lucru nu se realizează. Acest fapt este cu atât mai grav, cu cât se practică frecvent în mediul rural, un mediu în care cetățenii nu au la fel de multe cunoștințe cu privire la cadrul decizional, însă și-ar putea lua informațiile de pe paginile web ale primăriilor. La nivelul autorităților locale sunt foarte importante transparența, comunicarea și informarea populației prin orice mijloace, deoarece constituie nivelul cel mai apropiat de cetățeni, este convins domnul Petrețchi.

MĂSURI DE PREVENIRE A RĂSPÂNDIRII COVID-19

Măsurile de relaxare firești, impuse treptat de autoritățile statului, se pare că au redat un sentiment de ‚revenire la normal’ pentru o mare parte dintre cetățenii României. În ciuda faptului că numărul de cazuri de COVID-19 se menține pe un trend ascendent, iar din ce în ce mai multe state au impus noi restricții de călătorie, tot mai mulți români vor să își petreacă vacanțele în afara țării. 

Acest lucru trebuie să ne ridice semne de întrebare cu privire la măsurile de protecție pe care persoanele în cauză le iau, dar și la riscul la care se supun atunci când pleacă în vacanță într-un alt stat, în special atunci când se întorc, deoarece posibilitatea de infectare în vacanță este una ridicată”, scrie domnul Petrețchi în cererea adresată ministrului Marcel Vela, căruia îi solicită informații privind posibile măsuri suplimentare pentru controlul persoanelor care se reîntorc în țară din destinații de vacanță cu risc ridicat de infectare.

DINAMICA EMISIUNILOR ÎN LIMBA UCRAINEANĂ LA TVR

În întrebarea scrisă, adresată Președintelui-director general al TVR, deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi îi aduce la cunoștință doamnei Doina Gradea, faptul că mai mulți cetățeni români de etnie ucraineană (a treia minoritate după numărul de etnici) din județele Arad, Botoșani, București, Caraș Severin, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea) au remarcat că în ultima perioadă, dar mai ales în timpul pandemiei, emisiunile și reportajele realizate pentru etnicii ucraineni nu au o durată suficientă de timp, cu toate că echipele televiziunii naționale au fost prezente la evenimentele organizate de etnicii ucraineni (fiind realizate peste 300 de evenimente menite să mențină și să promoveze cultura, limba, tradițiile minorității ucrainene), pe hârtie fiind trecute chiar și emisiuni dedicate etnicilor ucraineni.

Mai mult, în repetate rânduri, studiourile regionale cum ar fi cele din Cluj sau Timișoara, preferă să redifuzeze materialele legate de viața etnicilor ucraineni (unele din 2011) în detrimentul materialelor noi, care ar crește audiențele acestora.

În aceste condiții deputatul îi solicită doamnei Doina Gradea să-i comunice următoarele:
1. Care este timpul alocat etniei ucrainene în cadrul emisiunilor dedicate minorităților naționale și dacă acesta respectă ponderea etniei?
2. Numărul de minute/ore în care a fost prezentată cultura/tradițiile/viața/activitatea etnicilor ucraineni din primul semestru al anului curent, precum și procentul acestora raportat la durata totală a emisiunilor dedicate minorităților naționale?
3. Care este motivul pentru care, la studiourile teritoriale, mai sus menționate, este preferată redifuzarea materialelor legate de viața etniei în detrimentul materialelor noi?
4. În opinia dumneavoastră, răspunsurile la primele două întrebări reflectă îndeajuns activitatea minorității ucrainene din țara noastră?

STADIUL APROVIZIONĂRII CU SERINGI ÎN ROMÂNIA

În condițiile în care tot mai mulți experți susțin că un vaccin eficient împotriva COVID-19 ar putea apărea chiar la sfârșitul acestui an, este foarte probabil ca în curând să ne aflăm în situația în care statele vor începe o „bătălie” pentru achiziționarea atât a dozelor de vaccin necesare, cât și a seringilor, susține Nicolae Miroslav Petrețchi în scrisoarea adresată Ministrului sănătății Nelu Tătaru.  

”Prin urmare, reprezentantul minorității ucrainene în Parlamentul României susține, că o strategie de achiziționare și creare de stocuri de seringi, elaborată și implementată încă de pe acum, ne va permite să evităm situația precum cea din primăvară privind achiziționarea de măști de protecție. Față de cele menționate mai sus domnul Petrețchi îi solicită ministrului de resort răspunsuri la următoarele întrebări:


1) Ministerul Sănătății are în vedere o strategie de achiziționare și creare de stocuri de seringi?
2) În acest moment, România este pregătită pentru vaccinarea populației în situația în care un vaccin anti-COVID-19 s-ar dovedi eficient, având în vedere și vaccinarea anti-gripală?

CONSULTAREA CADRELOR DIDACTICE ÎN CONTEXTUL ADOPTĂRII UNOR ACTE CU CARACTER NORMATIV

Prezentarea modificărilor aduse actelor normative și cunoașterea problemelor cu care se confruntă elevii și profesorii, prin organizarea periodică a consfătuirilor naționale ale cadrelor didactice este foarte importantă, având în vedere faptul că ei se află în fața elevilor și asupra lor se răsfrâng toate deciziile luate la nivel central, afirmă Nicolae Miroslav Petrețchi într-o altă întrebare scrisă, adresată Ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, din care redăm următorul fragment:

”Elaborarea iar, mai apoi, adoptarea proiectului privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2021-2022 și includerea unor chestiuni legate de admiterea elevilor aparținând minorităților naționale fără consultarea profesorilor care predau în limba ucraineană sau în limbile celorlalte minorități naționale dă dovadă de o lipsă voită a transparenței. Acest lucru nu poate avea decât efecte negative care se concretizează prin pierderea încrederii cetățenilor în Ministerul Educației și Cercetării.
Perioadele de tranziție din ultimele luni au demonstrat, dacă mai era nevoie, că astfel de întâlniri, cel puțin în mediul on-line, sunt vitale, tot mai mulți profesori și inspectori de specialitate, după finalizarea anului școlar 2019-2020, solicitând organizarea unor astfel de consfătuiri, însă până la transmiterea acestei întrebări, nu am constatat nicio intenție venită din partea reprezentanților MEC, motiv pentru care, stimată doamnă ministru, vă rog să-mi precizați, în scris, următoarele:


1. Dacă Ministerul Educației și Cercetării, intenționează să organizeze Consfătuirile Naționale pentru cadrele didactice care predau limba/în limba ucraineană, având posibilitatea de a cunoaște problemele cu care se confruntă învățământul în limba ucraineană și cum pot afecta modificările propuse învățământul în limba ucraineană?
2. Ce măsuri au fost adoptate pentru remedierea problemelor semnalate de către cadrele didactice care predau limba/în limba ucraineană la consfătuirile naționale organizate anii trecuți?”

MĂSURI URGENTE PENTRU LOCUITORII DIN DELTA DUNĂRII

Tot în cadrul activității sale parlamentare, reprezentantul minorității ucrainene în Parlamentul României, i-a atras, din nou, atenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, asupra problemelor locuitorilor din satele izolate din Delta Dunării, unde există o importantă comunitate de ucraineni, afectați de seceta pedologică din perioada septembrie 2019 – aprilie 2020, de schimbările economice și climatice, cât și de nepăsarea autorităților locale.

”Dacă nu se intervine în aceste zone cu măsuri concrete, implementate în cel mai scurt timp, riscăm închiderea multor afaceri locale și chiar dispariția unor meserii. Acest lucru ar atrage după sine mai multe efecte negative, precum depopularea zonei sau o scădere considerabilă a veniturilor locuitorilor”, afirma Nicolae Miroslav Petrețchi, solicitându-i ministrului de resort măsuri urgente și punctuale menite să ajute locuitorii din Delta Dunării.

Cititi in continuare…

Agenda deputatului – iulie 2020

Agenda deputatului – iulie 2020

 În cadrul activității sale parlamentare, pe parcursul lunii care precedă încheierea primei sesiuni parlamentare din...

Share This