Începutul de an se caracterizează, după cum observă oricine, printr-o cădere în derizoriu a vieții politice. Activității în slujba societății, atât cât era aceasta, îi iau locul jocuri politicianiste ieftine și tertipuri paraelectorale. Protagoniștii sunt partidele politice, dar tot ele sunt, până la urmă, și țintele propriului joc, deoarece se discreditează reciproc.
Din fericire, parlamentarul U.U.R. evită cu succes implicarea în asemenea combinații ce nu au legătură cu menirea sa. Misiunea nu e ușoară. Agenda Parlamentului fiind dominată de scenarii și combinații fără legătură cu adevărata democrație, activitățile deputaílor așteptate de alegători sunt împinse pe plan secund.
Am observat în inițiativele și în pozițiile exprimate de Dl.deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI o insistență în a continua activitatea normală, îmbinat cu exprimarea, de câte ori a fost necesar, a unei dezaprobări a alunecării spre politicianismul ieftin.
Selectăm pentru rubrica de față câteva situații ilustrative.
POZIȚIA FAȚĂ DE MOȚIUNEA DE CENZURĂ
În preajma zilei pentru votarea Moțiunii de cenzură ce a condus la căderea Guvernului Orban I, în ședința Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale a avut loc o dezbatere aprinsă pe tema convenirii unei atitudini unitare la votarea Moțiunii. Conducerea Grupului a insistat pentru soluția neparticipării la vot.
Poziția deputatului ucrainean Dl. Nicolae-Miroslav Petrețchi :
- Din momemnt ce grupul are o structură eterogenă, fiecare deputat fiind propus de altă organizație, nu este normal să se insiste pentru aceeași poziție, noțiunea disciplinei de partid negăsindu-și locul.
- Dacă majoritatea membrilor Grupului va opta pentru neparticiparea la votarea Moțiunii, se va conforma opiniei majoritate din spirit de colegialitate, atrăgând însă atenția că respectiva soluție este numai aparent neutră; în realitate neparticiparea echivalează cu jumătate de vot împotrivă (punând sub semnul întrebării întrunirea cvorumului).
- Dacă se va ajunge la o nouă criză de Guvern, atrage atenția că aceasta afectează și activitatea parlamentarilor. Personal va stărui în atenționarea miniștrilor, insistând chiar ca aceștia să nu se adăpostească sub scuza că sunt doar
Am regăsit această ultimă idee, reluată explicit, în documentele ulterioare puse la dispoziție de Cabinetul parlamentarului.
MASA CALDĂ ÎNCĂ NU E FIARTĂ
Sesizând efectele indirecte ale Ordonanței, deputatul ucrainean a adresat Ministrului Educației și Cercetării, Doamna MONICA CRISTINA ANISIE, o chestionare scrisă din care spicuim:
„Problema întârzierii Normelor de aplicare este mai serioasă chiar decât riscul ca încă o promisiune să nu fie îndeplinită, ca încă o reglementare să fie iluzorie. De ce? Pentru că, până una alta, există 50 de școli în care facilitatea se aplică deja. După intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență, în toate cele 50 de școli care reușiseră să implementeze acest program nu se va mai oferi masa caldă elevilor sub pretextul așteptării noilor norme.
Față de cele arătate, vă adresez următoarele întrebări punctuale:
- Va reuși MEC împreună cu ANSVSA să întocmească în timp util normele de aplicare ale OUG și când anume?
- Care au fost criteriile după care au fost selectate cele 150 de școli?
- Se va aplica acest program, cel puțin într-un viitor previzibil, și în zonele de munte sau în cele defavorizate?”
PUȘI LA COLȚ PENTRU JAFUL FORESTIER
Exemplul cel mai elocvent că joaca partidelor cu Guvernul, joacă „De-a hoții și vardiștii” , echivalează cu chiulul de la făcutul temelor naționale îl constituie, pe momemnt, dubla procedură de infringement inițiată de organismele europene. Este tema unei ferme Întrebări scrise adresate Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, COSTEL ALEXE.
Se observă dintr-o privire fermitatea documentului din care cităm:
„Vă destăinui amănuntul că pregătisem această întrebare scrisă încă de la sfârșitul Sesiunii parlamentare precedente. Au apărut însă indiciile instabilității guvernamentale și m-am gândit să aștept limpezirea situației. Iată însă că criza politică s-a prelungit, iar viața nu iartă. Exact problema serioasă pe care mă pregăteam să v-o prezint face obiectul procedurii de infringement european. Deci în vreme ce sistemul nostru instituțional este blocat în lupte, strategii și stratageme politicianiste, cota prestigiului extern al țării noastre coboară pentru că autoritățile nu se ocupă de problemele grave ale patrimoniului natural al țării.
Nu știu dacă adresându-vă această întrebare în luna decembrie, când am pregătit-o, aș fi stimulat preocupările Dvs. O asociez acum severei atenționări a organismelor europene și vă spun că nu vă veți putea prevala de situația de interimat. Biografia Dumneavoastră politică va fi marcată mult timp de seriozitatea cu care veți acționa asupra problemei defrișărilor.
Cu aproximativ 15 ani în urmă, societatea civilă din România a reclamat nivelul alarmant al tăierilor ilegale. Aceste fapte au fost recunoscute și de un raport realizat de Curtea de Conturi privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012″, în care se arată faptul că s-au tăiat ilegal aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, de pe o suprafață de 366.000 ha de pădure, proprietate de stat și privată, fapt care a dus la pierderi de circa 5 miliarde de euro.
Defrişările ilegale afectează chiar şi parcurile naţionale de la noi din țară. Într-un singur an, din cele 13 Parcuri Naționale ale României au fost tăiați aproape 400.000 metri cubi. În Domogled-Valea Cernei, deși, pe hârtie, este o arie protejată de interes naţional, în realitate pădurea virgină, monument natural în evidența UNESCO, este rasă de pe faţa pământului.
În lume, parțial și în România, au fost aplicate soluții tehnice și legislative pentru depistarea și sancționarea jafului forestier. Cele din România nu a fost duse decât până la jumătate.
Față de cele arătate vă adresez următoarele întrebări de maximă actualitate:
- Ce măsuri ați inițiat față de declanșarea celor două proceduri de infringement de către Comisia Europeană?
- Credeți că situația de interimat va fi o scuză pentru lentoarea sau timiditatea măsurilor drastice și urgente care se impun?”
RESPECTAȚI LEGEA, DOAMNĂ MINISTRU!
Deși a primit promisiuni că neregularitățile vor fi îndreptate, deputatul U.U.R. nu s-a rezumat la asigurările verbale, adresându-i Ministrului și următoarea întrebare în scris:
„Constat cu surprindere apariția unor noi practici contradictorii în domeniul învățământului preuniversitar. Mai multe conduceri de școli precum și inspectorate școlare județene întocmesc programe de comasare a claselor. Vă rog să mă lămuriți cine a inițiat, cine coordonează și după ce criterii s-a desfășurat această acțiune care, în unele cazuri, produce efecte scandalizante.
Ridic această întrebare cunoscând importanța deosebită a stabilirii efectivului de elevi pe clase. E limpede pentru oricine că de structura optimă a efectivului depinde calitatea procesului educațional, condițiile de lucru ale personalului didactic, folosirea judicioasă a resurselor, igiena dar și satisfacerea particularităților geografice și demografice ale localităților. Cum exemplele pe care vi le ofer vin din județele Suceava, Timiș, Maramureș, zone cu concentrări de populație ucraineană, structura pe clase afectează în mod direct și condițiile de respectare a dreptului constituțional al minorităților etnice la învățământul în limba maternă.
Spre exemplu, în comuna Izvoarele Sucevei, ce are o întindere pe direcția SV- NE de 28 kilometri funcționează 4 grădinițe, 5 școli primare și 2 școli gimnaziale. Un calcul simplu arată că distanța medie dintre grădinițe este de 7 Km, dintre școli primare de 5,6 Km, iar între școlile gimnaziale de aproape 15 Km. În aceste condiții, comasarea claselor programată de autoritățile locului transformă în utopie accesul la învățământ al unor copii, în general, și al copiilor care învață în limba ucraineană, în special.
Tot în județul Suceava situații de comasare anormală a claselor cu învățământ în limba ucraineană am constatat și la Școala gimnazială din Brodina de Sus. La fel și la școala din Valea Vișeului, județul Maramureș. În afară de rea credință, nu am reușit să aflu explicația pentru care la Grădinița din comuna Știuca, județul Timiș, planul de școlarizare pentru anul 2021 prevede comasarea a două grupe ( de 14, respectiv 16 preșcolari) într-o singură grupă de … 30 de copii !
Culmea absurdului, stimată Doamnă Ministru interimar, este că în această perioadă Senatul României a adoptat în calitate de cameră decizională modificarea articolului 63 din Legea Educației Naționale exact în sens invers: stabilirea unui număr și mai mic de elevi, respectiv preșcolari, pentru fiecare clasă sau grupă. Legea este înaintată spre promulgare. Este greu de crezut că inspectoratele județene nu au cunoscut trendul legislativ, iar dacă nu l-au cunoscut, se pune întrebarea unde mai este rolul îndrumător și coordonator al Ministerului?
Dar normele la care mă refer mai stabilesc o obligație: când se pune în discuție formarea-comasarea de clase ori grupe de învățământ în limba maternă a unei minorități etnice, legea prevede să fie consultate și structurile corespunzătoare ale acelei minorități. Toate exemplele citate vizează împuținarea claselor/grupelor cu predare în limba ucraineană însă nu a fost consultată Uniunea Ucrainenilor din România sau Departamentul Relațiilor Interetnice sau Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. Așadar legea a fost încălcată în mod fățiș. Vă mai amintesc că Uniunea Ucrainenilor din România este reprezentată atât în inspectoratele școlare menționate, cât și în direcția de resort din Minister.
Așa fiind, închei cu o reformulare a întrebărilor de mai sus după cum urmează:
Vi se pare normal ca Planurile pentru anul de învățământ 2021-2022, respectiv începerea punerii lor în practică, să se întemeieze numai pe o parte din prevederea legală și nu pe integralitatea ei? Și vi se pare normal să se întocmească planuri, urmate de începerea aplicării lor ignorându-se noile reglementări în iminentă intrare în vigoare?”
