S-a încheiat una dintre cele mai răscolitoare perioade politice (descompletarea Guvernului, moțiunea de cenzură, instalarea unui nou guvern, alegerile prezidențiale, mutații în structura politică a Parlamentului prin desfacerea și facerea de coaliții prin migrațiune de la o formațiune la alta). Acest context efervescent a impus o adaptare strategică rapidă pentru parlamentarii preocupați de reprezentarea consecventă și eficientă a cetățenilor care i-au ales și mai puțin sau deloc de jocurile politicianiste.
Pentru deputatul U.U.R. problema principală a fost să găsească formele, prilejurile și partenerii cei mai potriviți astfel încât reprezentarea intereselor reale, concrete ale cetățenilor să nu sufere amânări sau blocaje. Astfel, am surprins o promptitudine grăitoare prin ea însăși în abordarea noilor miniștri, abia instalați, încât aceștia să rețină, dacă se poate din prima zi, că există un parlamentar neobosit în grija de a da glas și rezolva problemele cetățenilor. Veți ajunge la aceeași concluzie citind cele ce urmează.
FONDURILE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR ÎNTRE PROMISIUNI ȘI REALITĂȚI
În acest domeniu prioritar pentru dezvoltarea României și pentru bunăstarea cetățenilor, activul deputat al U.U.R. a întâmpinat instalarea noului guvern cu o „rafală” de întrebări.
Întrebare către Ministrul Finanțelor Publice
„Încă de la preluarea portofoliului, ați menționat că principalele proiecte ale Guvernului sunt rectificarea bugetară și bugetul pe anul 2020, subliniind, în egală măsură, că ambiția noului Guvern este ca deficitul să nu depășească 3% din PIB.
Atât Bugetul cât și rectificarea bugetară au fost, întodeauna, prilejul unui șir lung de controverse, iar dezbaterea acestora a provocat reacții acide.
Excepție nu a făcut nici hotărârea Guvernului din 14 octombrie a.c., care punea în aplicare prevederile OUG 12/2019, în baza căreia au fost distribuite fonduri în valoare de 1,4 miliarde de lei unităților administrativ teritoriale din România. Reprezentanții Guvernului de la acea vreme, susțineau că au purtat discuții serioase cu comunitățile locale în vederea asigurării tuturor cheltuielilor de funcționare a bugetelor locale.
Repartizarea pe fiecare unitate administrativ-teritorială trebuia să aibă în vedere, cu prioritate, asigurarea cheltuielilor de funcționare a unităților, inclusiv pentru întreținerea unităților de învățământ și pentru cele aferente sistemului de protecție a copilului și centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum și pentru alte cheltuieli a căror efectuare nu poate fi amânată.
Județului Maramureș, în care trăiesc peste 60% dintre etnicii ucraineni din țară, i-a fost repartizată suma de 64.413.000 lei, o treime din aceasta revenind municipiului reședință de județ, Baia Mare. Nu mică a fost mirarea locuitorilor când au constatat că, din cele 14 localități în care etnicii ucraineni trăiesc compact, doar o singură unitate administrativ-teritorială a beneficiat de fonduri pentru întreținere, iar localitățile precum Poienile de sub Munte, Ruscova, Valea Vișeului, Crasna Vișeului, Bistra, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Remeți, etc., nu se numărau printre beneficiari, ceea ce a ridicat numeroase semne de întrebare privind transparența alocării.
În aceste condiții, cunoscând prioritățile d-voastră, vă rog să-mi comunicați: ce măsuri vor fi întreprinse, de ministerul pe care îl conduceți, pentru ca la a doua rectificare bugetară să fie cuprinse și localitățile precum cele menționate mai sus, încadrându-vă în același timp în deficitul bugetar prognozat. ”
Întrebare către Ministrul Lucrărilor publice, Dezvoltării și Administrației
Corelat cu acest demers, domnul deputat NICOLAE MIROSLAV PETREȚCHI s-a adresat și noului Ministru al Lucrărilor publice, Dezvoltării și Administrației cu următoarea întrebare:
„După aderarea României la Uniunea Europeană (2007), în domeniile acoperite de PNDL (apă, canalizare, drumuri) nu există o evoluție semnificativă. De exemplu, dacă în 2014 numărul localităților din mediul rural racordate la canalizare creștea cu 13.10%, în 2017 (în plin PNDL) rata de creștere este aproape la jumătate (7.58%).
În 2017 am adresat ministrului dezvoltării de la acea vreme o întrebare privind obiectivitatea și transparența procesului de selecție a documentațiilor depuse de unitățile administrativ-teritoriale. Ulterior, nu am constatat schimbări notabile.
De asemenea, edilii locali se plâng de faptul că standardul de cost nu este actualizat, ceea ce duce la imposibilitatea finalizării proiectelor.
O altă problemă este modul în care sunt atribuite proiectele. Foarte multe dintre firmele care câștigă licitațiile dovedesc ulterior că nu au fonduri, fiind incapabile să ducă lucrările la bun sfârșit.
Anul trecut, executivul a abrogat art. V 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2017, care stabilea că proiectele de investiții și celelalte categorii de investiții finanțate din fonduri publice se realizează cu încadrarea în standardele de cost, în vigoare la data aprobării/reaprobării indicatorilor tehnico-economici, însă nici după această modificare nu s-a îmbunătățit situația programului național pentru dezvoltare locală, existând comune care nu au finalizat niciun proiect.
Un exemplu concret îl regăsim în com. Rona de Sus, jud. Maramureș. Au fost aprobate 5 proiecte (pentru reabilitarea rețelei de alimentare cu apă și extinderea rețelei de canalizare pe tronsonul DC 16 în lungime de 450 m, în valoare de 297,310.00 lei; reabilitarea și modernizarea Școlii Gimnaziale în valoare de 1,019,608.00 lei, reabilitarea și modernizarea rețelei de alimentare cu apă pe străzile secundare în valoare de 2,541,485.00 lei; extinderea lucrărilor de modernizare a rețelei de canalizare pe străzile secundare în valoare de 3,431,094.00 lei, reabilitarea podului peste Valea Sărată în localitatea Coștiui în valoare de 236,407.00 lei) însă lucrările stagnează, comuna confruntându-se cu lipsa canalizărilor, a rețelei de apă potabilă și cu multe dintre drumurile secundare nepracticabile.
În astfel de condiții, Stimate Domnule Ministru, Vă rog să-mi comunicați următoarele:
1. Dacă Ministerul are o situație actualizată a proiectelor PNDL 2 care stagnează, precum și a cauzelor care au condus la stagnarea acestora?
2. Analizând situația din comuna Rona de Sus, jud. Maramureș ca un caz tipic, care sunt motivele ce fac că niciunul dintre cele 5 proiecte nu este finalizat?”
CE SCRIE ÎN LEGE ȘI CE PUNEM PE MASĂ
Scrisoare adresată noului Ministru al Sănătății
Un exemplu al acestei griji duse până la amănuntul vieții concrete se găsește în scrisoarea adresată noului Ministru al Sănătății, domnul VICTOR SEBASTIAN COSTACHE:
„Legea privind funcționarea farmaciilor veterinare prevede că medicamentele de uz veterinar se comercializează în conformitate cu cerințele stabilite de Autoritatea Sanitar Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor și numai prin depozite farmaceutice veterinare, farmacii veterinare, puncte farmaceutice veterinare înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, iar activitatea din cadrul acestora se desfăşoară sub coordonarea şi în responsabilitatea unui medic veterinar cu drept de liberă practică. Și totuși, aceste unități vând la liber substanțe care, conform legii, nu se pot cumpăra decât cu rețetă emisă de un medic veterinar: antibiotice, medicamente veterinare biologice care conţin substanțe hormonale, tireostatice şi betaagoniste, ori substanţe din categoria psihotrope, stupefiante, adică substanţe aflate sub control naţional.
Toate acestea dau posibilitatea fermierilor să administreze antibiotice și alte substanțe după „ureche”, iar prin procesarea cărnii animalelor astfel tratate, produsele de acest fel ajung în farfuriile noastre.
Exploataţiile care deţin animale şi sunt autorizate/înregistrate sanitar-veterinar ar trebui să achiziţioneze produsele medicinale veterinare doar pe bază de comandă vizată de către un medic veterinar cu drept de liberă practică și care a consultat animalul/animalele și a stabilit diagnosticul.
Stimate Domnule Ministru,
Față de cele arătate vă adresez următoarele întrebări:
1. Ce măsuri intenționează Ministerul Sănătății pentru a stopa practicile pe care le semnalez?
2. Câte unități farmaceutice veterinare au fost sancționate pentru abateri similare cu cele prezentate mai sus?”.
AȘTEPTĂM ALTE TRAGEDII PE DRUMUL SPRE ȘCOALĂ?
Sensibilizat de recentele tragedii cu eleve aflate pe drumul dintre școală și casă, dar și de obiceiul politicienilor de a promite ușor și a uita repede, deputatul U.U.R. a adresat o a doua întrebare Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, domnul ION ȘTEFAN:
Întrebare către Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
” Stimate Domnule Ministru,
Ministrul Educației Naționale a anunţat că din bugetul Ministerului pe care îl conduceți vor fi achiziţionate 2.300 de microbuze şcolare pentru elevii din mediul rural. Ministrul a mai precizat în ianuarie că sumele necesare pentru achiziţia celor 2.300 de microbuze sunt prevăzute în bugetul pentru anul 2019, subliniind faptul că microbuzele vor fi contractate şi livrate beneficiarilor chiar în cursul acestui an şcolar.
Promisiunea a fost binevenită. Dar anul școlar a început de mai bine de două luni, iar marea majoritate a unităților de învățământ din mediul rural, în care nevoia de aceste microbuze este mare, nu au intrat în posesia acestora. Astfel accesul la procesul educațional este îngreunat în mod semnificativ, școlarii ajungând cu greu la cursuri. Din păcate, din această cauză un număr mare de elevi decid să renunțe la studii. Printre zonele afectate de această problemă se numără localitățile din zonele montane și cele din Delta Dunării.
O altă consecință gravă a lipsei autobuzelor școlare este riscul ridicat privind siguranța elevilor, în special a celor din ciclul primar, în drumul lor spre și dinspre școală.
Stimate Domnule Ministru,
Față de cele arătate vă adresez următoarele întrebări:
1. Când urmează să fie livrate unităților de învățământ microbuzele promise?
2. Dispune Ministerul de o situație a localităților cele mai defavorizate din punctul de vedere al accesului spre și de la școală, pentru a face o eșalonare obiectivă a alocărilor?”.
