De la tribuna Camerei Deputaților, Nicolae Miroslav Petrețchi a amintit că în fiecare an, în a patra sâmbătă a lunii noiembrie, ucrainenii din întreaga lume comemorează Holodomorul sau exterminarea prin înfometare, cea mai cumplită perioadă din istoria poporului ucrainean. Tragicul epizod a atins punctul culminant în anii 1932-1933, când regimul comunist a provocat moartea în chinuri groaznice a aproximativ 10 milioane de ucraineni: bărbați, femei, copii și bătrâni.
Mecanismele puse în practică de statul sovietic prin campaniile de colectare inclusiv a grânelor de sămânță, prin decretele care introduceau pedeapsa cu moartea pentru tăinuirea micilor provizii esențiale pentru supraviețuire, completată mai apoi cu o politică de ștergere a identității naționale ucrainene reprezintă una dintre cele mai mari crime petrecute pe continentul european.
În ultimele două decenii s-a putut observa o schimbare a atitudinii asupra acestei tragice pagini din viața ucrainenilor, mai multe state și organizații internaționale au inițiat procese de recunoaștere a Holodomorului și de comemorare a victimelor acestuia, înțelegând faptul că astfel de fapte trebuie păstrate vii în memoria colectivă.
În momentul de față un număr de 24 de state au recunoscut Holodomorul ca un act de genocid asupra poporului ucrainean, printre acestea numărându-se Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Estonia, Georgia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, R.Moldova, Polonia, Statele Unite ale Americii, Portugalia și chiar Vaticanul. Acestora li se adaugă Organizația Națiunilor Unite, Parlamentul European și UNESCO.
Încercarea de ștergere a identității unei etnii înseamnă genocid, iar astfel de gesturi de recunoaștere a acestui genocid, cu toate că au un caracter mai mult simbolic, reprezintă începutul unei „reparații istorice” față de poporul ucrainean, dar și un mijloc de comemorare a milioanelor de vieți nevinovate pierdute în acea perioadă, a declarat Nicolae Miroslav Petrețchi.
