Raportul activităţii Uniunii Ucrainenilor din România privind ajutorarea ucrainenilor refugiaţi pe teritoriul României de la începutul invaziei armate a Federaţiei Ruse în Ucraina.

La data de 28.02.2022, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului României, cu majoritate de voturi, a adoptat declaraţia prin care condamnă agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, citită în direct de la sediul din Sighetu Marmaţiei al Uniunii Ucrainenilor din România, de către dl preşedinte al UUR, deputat din partea minorităţii ucrainene în Parlamentul României, Nicolae Miroslav Petreţchi, acesta fiind implicat nemijlocit în colectarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare spre zonele afectate de război. De asemenea, în momentul susţinerii declaraţiei, i-au fost alături şi familiile de refugiaţi ucraineni cazate la sediul Filialei Maramureş a UUR.

Menţionăm că în cadrul şedinţei din data de 24 februarie, Consiliul (Rada) UUR a aprobat deschiderea unui fond, denumit ,,Pentru pacea în Ucraina şi solidaritate cu poporul ucrainean”, în vederea acordării de sprijin umanitar cetăţenilor ucraineni din zonele afectate de conflict, la care pot contribui etnicii ucraineni din România, şi nu numai.

La 4 aprilie 2022, Volodymyr Zelenskyi, preşedintele Ucrainei, a susţinut un discurs adresat Parlamentului României, privind agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse în Ucraina. Alocuţiunea a fost precedată de un moment de reculegere în memoria victimelor războiului, solicitat de reprezentantul ucrainenilor în Camera Deputaţilor, dl Nicolae Miroslav Petreţchi. În încheierea discursului, Volodymyr 

Zelenskyi a mulţumit cetăţenilor români pentru ajutorul acordat refugiaţilor ucraineni.

În perioada 9-10 mai 2022, o delegaţie parlamentară ucraineană, condusă de doamna deputat Liudmyla Marcenko, a participat la mai multe întrevederi oficiale atât cu Grupul parlamentar de prietenie cu Ucraina, care a reconfirmat în faţa delegaţiei sprijinul instituţiilor din România pentru poporul ucrainean, cât şi cu reprezentanţi ai Uniunii şi refugiaţi aflaţi pe teritoriul României.

În cele ce urmează, sunt prezentate datele oficiale, colectate de la autorităţile statului român cu privire la situaţia refugiaţilor ucraineni pe teritoriul României. Deşi respectivele date sunt actuale, trebuie avut în vedere faptul că acestea sunt într-o continuă dinamică, ţinând cont că agresiunea rusă de pe teritoriul suveran al Ucrainei nu s-a încheiat. Redăm, în continuare, următoarea statistică:

  – începând cu data de 24.02.2022 până astăzi, au intrat în România 1.019.292 de cetăţeni ucraineni (de exemplu, la data de 24.05.2022, într-un interval de 24 ore, au intrat 8.337 de ucraineni);

– aproximativ 80.000 de ucraineni au rămas pe teritoriul României;

– conform Inspectoratului General pentru Imigrări, până la data de 29 aprilie 2022, au fost emise 12.000 permise de şedere de protecţie temporară pentru ucraineni;

– s-au înregistrat 4.345 de solicitări de azil din partea cetăţenilor ucraineni; 

– conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, un număr de 421 de cetăţeni ucraineni s-au angajat în România, dintr-un total de 702 cetăţeni ucraineni care au depus cereri către ANOFM; 

– cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi, înregistraţi în evidenţele AJOFM/AMOFM Bucureşti, au fost în judeţele: Arad (104), Suceava (74), Bistriţa-Năsăud (67), Bihor (62), Timiş (45), Bucureşti (44);

– 2.577 de cereri depuse de elevi ucraineni pentru înscrierea ca audienţi (dintre care 969 sunt preşcolari, iar 1.608 – elevi);

– 2.379 de copii repartizaţi/înscrişi deja ca audienţi în şcoli şi grădiniţe (dintre care 938 sunt preşcolari, iar 1.441 – elevi).

România, începând cu 24 februarie a.c., a demonstrat încă o dată statutul de partener de încredere pentru Ucraina, implicându-se activ în trimiterea de ajutoare către ţara vecină şi în buna gestionare a situaţiei ucrainenilor veniţi pe teritoriul României. 

Pe lângă aceste fapte, Guvernul României a adoptat anumite măsuri de ordin legislativ, în vederea facilitării integrării cetăţenilor ucraineni, precum şi a susţinerii statului ucrainean, măsuri ce sunt descrise în cele ce urmează:

– toţi copiii ucraineni aflaţi pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecţie, potrivit legii azilului, vor beneficia de dreptul la educaţie în toate unităţile de învăţământ din ţară. Copiii vor avea drept la indemnizaţie de hrană, la rechizite, la îmbrăcăminte şi la manuale, iar statul le va asigura gratuitatea pe toate mijloacele de transport în comun;

– refugiaţii cazaţi în spaţiile unităţilor de învăţământ preuniversitar sau universitar vor primi o subvenţie de cazare şi masă pe o perioadă de până la 90 de zile;

– persoanele cu dizabilităţi pot beneficia, la cerere, de serviciile sociale de protecţie prevăzute de lege: locuinţe protejate, centre de pregătire pentru viaţă independentă, centre de abilitare şi reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă, centre respiro/criză. Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă vor beneficia, la cerere, de serviciile sociale, în conformitate cu legislaţia privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice;

– în privinţa asistenţei medicale, cetăţenii străini şi apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, chiar dacă nu solicită o formă de protecţie în România, potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistenţă medicală şi tratament corespunzător pentru situaţii de urgenţă, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă;

– serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în locaţiile de cazare, stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă. Refugiaţii ucraineni au posibilitatea, la cerere, să fie incluşi în programele naţionale de sănătate publică, pentru a beneficia de medicamente şi asistenţă medicală adecvată;

– cetăţenii ucraineni au posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României fără a fi necesară obţinerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, vizei de şedere în scop de muncă;

– s-a aprobat scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, Instituţiei Prefectului din municipiul Bucureşti şi din judeţele Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, care se vor ocupa de distribuirea lor, pentru protecţia populaţiei refugiate, în contextul escaladării conflictului din Ucraina (saltele, perne şi pături, saci de dormit, corturi şi conserve – valoarea totală a acestora ridicându-se la 1,505 milioane lei, exclusiv TVA). Aceste produse sunt necesare pentru pregătirea şi dotarea unor tabere mobile care să poată fi folosite pentru adăpostirea refugiaţilor din Ucraina;

– un Task-Force decizional sub coordonarea premierului, s-a constituit, la nivelul Guvernului, încă din prima zi a conflictului. În al doilea rând, un Task Force operaţional, denumit „Comisia Ucrainei”, condus de şeful Cancelariei Prim-ministrului, a fost înfiinţat pentru a supraveghea activităţile ministerelor implicate în gestionarea fluxului de refugiaţi în toate domeniile de intervenţie. În al treilea rând, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, a fost înfiinţat Grupul de Coordonare Strategică a Asistenţei Umanitare, condus de un consilier de stat, pentru a asigura cadrul strategic de răspuns umanitar şi pentru a facilita cooperarea între agenţii şi partenerii de la nivel naţional, european şi internaţional.

– primul răspuns, asistenţă de urgenţă, reprezintă, practic, reacţia şi intervenţia urgentă asigurată de România pentru refugiaţii nou sosiţi din Ucraina. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a condus operaţiunile din această etapă, constând în dislocarea de resurse şi capacităţi la principalele puncte de trecere a frontierei, pe sensul de intrare în ţară, în asigurarea de transporturi umanitare, adăposturi de urgenţă, alimente, asistenţă medicală de bază etc.;

– al doilea răspuns, cel de protecţie, este un mecanism dezvoltat pentru a asigura măsurile de protecţie şi incluziune pe termen mediu şi lung pentru refugiaţii ucraineni care aleg să locuiască în România. Pentru a doua etapă de intervenţie, Guvernul a înfiinţat şase grupuri de lucru cu rolul de a elabora măsuri vizând politica de incluziune şi protecţie în următoarele domenii: sănătate, educaţie, asigurarea de locuri de muncă, de locuinţe, persoanele vulnerabile, copii şi tineri. În scurt timp, fiecare grup de lucru va elabora planuri sectoriale de acţiune, în colaborare cu experţii din ministerele omoloage, agenţiile ONU şi reprezentanţii societăţii civile. Planurile sectoriale de acţiune vor fi integrate într-un Plan naţional de acţiune;

– Guvernul României a creat trei pagini web, pentru ajutorarea cetăţenilor ucraineni: dopomoha.ro; sprijindeurgenta.ro; crizadinucraina.stirioficiale.ro;

Începând cu data de 24 februarie a.c., când Federaţia Rusă a iniţiat o agresiune injustă şi nedemnă de un stat democratic asupra Ucrainei, un stat paşnic, Uniunea Ucrainenilor din România, prin toate filialele sale din teritoriu, a iniţiat acţiuni de sprijinire atât a statului vecin, cât şi a cetăţenilor ucraineni care au tranzitat graniţele României în fuga din calea armatei ruse.

Prin toate acţiunile sale, Uniunea Ucrainenilor din România a colaborat strâns cu statul român, care, de asemenea, a acţionat cu promptitudine, dovedindu-şi, încă o dată, statutul de partener de încredere al Ucrainei.

În cele ce urmează, sunt prezentate activităţile pe care Uniunea Ucrainenilor din România, împreună atât cu toate filialele judeţene, cu organizaţiile locale, cu membrii acestora, cât şi cu partenerii de încredere, le-a desfăşurat începând cu data de 24 februarie şi până în prezent, în ajutorarea statului ucrainean şi a cetăţenilor ucraineni, care au rămas în Ucraina sau care au decis din motive lesne de înţeles să se refugieze în alte state:

1. Cazare, hrană, transport:

Uniunea Ucrainenilor din România a reuşit o mobilizare imediată a tuturor membrilor săi, în vederea achiziţionării şi/sau a colectării de hrană care să fie trimisă în Ucraina, pentru aprovizionarea centrelor de refugiaţi care adăposteau populaţia strămutată din zonele de război. Totodată, UUR a centralizat spaţiile de cazare disponibile la capacitate maximă, dotându-le cu toate cele necesare cazării refugiaţilor ucraineni, precum şi organizarea privind transportul acestora. Mai jos, sunt redate punctual acţiunile UUR în această privinţă:

– punerea la dispoziţie a spaţiilor sediilor filialelor UUR, pentru cazarea unui număr de aproximativ 3.000 de refugiaţi, cărora li s-au asigurat alimentele necesare, căldură, apă caldă, internet, transport intern/extern, asistenţă medicală;

– cazarea a zeci de mii de refugiaţi la persoane fizice, majoritatea fiind membri ai Uniunii Ucrainenilor din România, la diferite pensiuni, hoteluri, cămine studenţeşti etc.;

– punerea la dispoziţie a microbuzelor şi a autoturismelor aflate în dotarea filialelor, precum şi a autoturismelor proprietate personală a membrilor Uniunii Ucrainenilor din România, pentru transportul refugiaţilor către aeroporturi, gări, autogări, ambasade, spitale şi oriunde aceştia au solicitat;

– sprijin pentru achiziţionarea de bilete CFR, bilete de avion şi de autocar, din fondul de donaţii deschis de UUR pentru refugiaţi;

–  facilitarea transportului a peste 2.300 de refugiaţi spre Europa;

– asistenţă privind transportul unui număr de 1.000 de copii orfani din Ucraina spre Turcia.

II. Traduceri:

Încă din faza incipientă a agresiunii Federaţiei Ruse, Uniunea Ucrainenilor din România a mobilizat şi coordonat un număr de aproximativ 2.100 de voluntari, care au asigurat permanenţa la toate punctele vamale, în trei schimburi, oferind asistenţă umanitară, pachete cu alimente şi apă, inclusiv traduceri pentru refugiaţii ucraineni.

Totodată, membrii UUR au asigurat traducerea a numeroase documente oficiale (acte de stare civilă, diverse declaraţii, împuterniciri etc.), acestea fiind atât simple, cât şi traduceri autorizate şi legalizate pentru unităţi medicale (publice şi private), pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), precum şi pentru alte entităţi de stat sau private.

III. Ajutoare umanitare:

Prin contactele pe care Uniunea Ucrainenilor din România le are în Ucraina, aceasta a menţinut constant legătura cu persoane şi cu oficialităţi din statul vecin, care erau la curent atât cu nevoile soldaţilor ucraineni ce îşi apărau patria, cât şi cu ale celor care coordonau centrele de refugiaţi interni. 

Astfel, procesul transportului ajutoarelor umanitare a fost unul extrem de eficient, prin faptul că UUR cunoştea exact nevoile celor afectaţi de război, putând acţiona în consecinţă în colectarea şi transportul acestora în Ucraina. 

Începând cu data de 24 februarie a.c., UUR a reuşit să mobilizeze şi să transporte împreună cu partenerii acesteia: 

– deschiderea centrelor de donaţii la sediile UUR, unde s-au colectat alimente neperisabile, haine, medicamente, produse de igienă personală;

– peste 220 de convoaie, formate din camioane, TIR-uri şi microbuze, cu ajutoare umanitare, colectate şi organizate de Uniunea Ucrainenilor din România, au ajuns în Ucraina;

– peste 4.000 de tone de ajutoare umanitare (produse alimentare, produse de igienă, produse de curăţenie, haine, jucării, medicamente, generatoare, saci de dormit, saltele, baterii externe etc.), destinate cetăţenilor ucraineni afectaţi de război, au fost transportate cu maşinile membrilor UUR sau ale voluntarilor şi donatorilor şi predate reprezentanţilor autorităţilor locale din regiunile din vestul Ucrainei;

Conştientizând faptul că o bună parte din persoanele care au fugit din calea războiului sunt elevi sau studenţi, Uniunea Ucrainenilor din România s-a gândit la necesitatea continuării parcursului educaţional al acestora, acţionând în consecinţă şi realizând următoarele demersuri care să faciliteze integrarea lor în comunităţile sau în unităţile şcolare din România, precum şi oferirea de asistenţă în adaptarea elevilor sau a studenţilor la noul sistem de învăţământ:

– sprijin pentru elevii înscrişi ca audienţi sau participanţi la activităţile extraşcolare;

– implicarea directorilor din şcolile în care se predă limba ucraineană, precum şi a celor din alte şcoli pentru strângerea de ajutoare umanitare;

– organizarea de cursuri de limba română şi cursuri de limba engleză;

– realizarea programului „Teleşcoala”, în parteneriat cu Televiziunea Română, care cuprinde 12 lecţii înregistrate, ce au început să fie difuzate din data de 06.05.2022, în fiecare vineri dimineaţă, pe TVR 2.

Prin relaţionarea cu cetăţenii ucraineni refugiaţi din calea războiului injust de pe teritoriul ţării lor, prin discuţiile purtate de voluntarii UUR la frontierele ţării cu cetăţenii ucraineni, dar şi prin conştientizarea traumelor trăite de majoritatea celor care s-au refugiat în România, UUR a considerat oportună facilitarea unor servicii de consiliere şi mediere pentru cetăţenii ucraineni prin care să îi ajute în adaptarea în noua comunitate, precum şi în ameliorarea traumelor cauzate de război. 

Astfel, au fost întreprinse următoarele acţiuni:

– consiliere psihologică şi medicală pentru cei implicaţi în accidente rutiere;

– consiliere privind integrarea socială atât pentru copiii refugiaţi, cât şi pentru adulţi;

– punerea la dispoziţia reprezentanţilor Consulatului Ucrainean a sediilor UUR din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş şi Tulcea, pentru oferirea de asistenţă umanitară şi misiune diplomatică ucraineană;

– medierea unui loc de muncă şi sprijin în formare profesională.

În vederea unei mai bune gestionări a întregii situaţii, pentru asigurarea de produse şi servicii de primă calitate, precum şi pentru garantarea unei tranzitări mai sigure a ucrainenilor pe teritoriul României, Uniunea Ucrainenilor din România a încheiat parteneriate cu diverse instituţii / entităţi private şi publice, după cum urmează: 

– parteneriat cu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – InfoCons; 

– colaborare cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane pentru protejarea, sprijinirea şi consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, cu accent special pe femei şi pe copii;

– colaborare cu: spitale judeţene, Poliţia rutieră, Poliţia de Frontieră, primării, Inspectorate Şcolare Judeţene, Crucea Roşie, ISU, Ambasada Ucrainei, Consilii Judeţene, Prefecturi, Jandarmeria, DGASPC, ONG-uri şi asociaţii, Mitropolii, Vicariatul Ortodox Ucrainean, alte confesiuni religioase, restaurante, universităţi;

– parteneriat cu Televiziunea Română;

– parteneriat cu Radio România Internaţional – realizarea şi difuzarea de buletine de ştiri  cu informaţii utile tehnice şi de interes pentru refugiaţi, precum şi cele privind relaţia dintre România şi Ucraina, produse pentru posturile locale Radio Constanţa, Radio Iaşi, Radio Sighet şi Radio Chişinău ce sunt difuzate în prima parte a zilei;

– parteneriat cu lanţul de magazine „Profi”, prin care se asigură hrana şi echipamentul pentru o echipă de fotbal din Ucraina;

– colaborare cu Academia Artei Înfrumuseţării – Sandria, care oferă două cursuri gratuite de Instructor Preparator Formare, cu diplomă acreditată de Ministerul Educaţiei;

– colaborare cu Asociaţia Practicienilor şi Specialiştilor în Economia Socială, privind activităţi educaţionale în limba engleză pentru copii din Ucraina şi etnici ucraineni;

– cursuri de limba română, patru ore/săptămână, cu profesor, în vederea specializării în limbile ucraineană şi română, cu masă caldă.

VII. Activităţi:

Având în vedere experienţa UUR în organizarea şi gestionarea proiectelor şi a activităţilor cu specific ucrainean, conducerea UUR a considerat oportună organizarea unor evenimente care să se adreseze cetăţenilor ucraineni refugiaţi pe teritoriul ţării noastre, în vederea creării unui climat de linişte şi de apartenenţă, care le poate alina, într-o oarecare măsură, dorul de patria-mamă. 

În acest sens, Uniunea Ucrainenilor din România a desfăşurat următoarele activităţi adresate cetăţenilor ucraineni refugiaţi pe teritoriul ţării noastre:

– activităţi recreative alături de tineretul UUR;

– vizită la muzee;

– activităţi sportive;

– activităţi culturale;

– spectacol umanitar România – Ucraina „Buna Vestire”;

– oferirea a 342 de pachete de cadouri de Paşte pentru copiii refugiaţi;

–  întâlniri culturale cu ucrainenii refugiaţi;

– spectacol cu strângere de fonduri – „Banat pentru Ucraina”, 29 aprilie 2022;

– eveniment cultural-educativ „Creatori de artă ucraineni”;

– numeroase mitinguri şi proteste autorizate organizate de membrii Uniunii Ucrainenilor din România împreună cu diverse asociaţii, fundaţii, ONG-uri etc.: „STOP PUTIN – STOP WAR”, „Susţinem libertatea şi democraţia în Ucraina!”, „Pentru pacea din Ucraina”;

– concert caritabil organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, care s-a desfăşurat la Bucureşti, Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş), Siret (jud. Suceava) şi Timişoara (jud. Timiş), ca parte a unui turneu european;

– concert caritabil „Voci pentru Pace” din data de 01.06.2022;

– participarea a 11 refugiaţi ucraineni la emisiunea „Chef la cuţite”;

VIII. Sprijinirea şi implicarea în găsirea unui loc de muncă

Pentru ucrainenii care au decis să se stabilească în România, conducerea Uniunii Ucrainenilor din România s-a gândit la nevoile acestora, la autosusţinerea lor financiară, considerând necesară facilitarea accesului acestora la locuri de muncă în România. Astfel, s-au reuşit următoarele:

– înfiinţarea, pentru început, a unui număr de 10 posturi în cadrul Uniunii Ucrainenilor din România;

– facilitarea angajării unui număr de 65 de refugiaţi ucraineni în domenii diferite.

UUR a susţinut cetăţenii ucraineni şi în momentele dificile cu care s-au confruntat pe teritoriul ţării noastre, facilitând următoarele:

– repatrierea ucrainenilor decedaţi în spitalele de la noi;

– oferirea de ajutor financiar pentru înmormântarea refugiaţilor aflaţi pe teritoriul României.