Timișoara găzduiește faza națională a Olimpiadei de Limbă și Literatură Ucraineană, la care participă 50 de copii, elevi în clasele V-XII, care au obținut rezultate remarcabile la etapa județeană a olimpiadei.
Deschiderea festivă a Olimpiadei de Limbă și Literatura Ucraineană, ediția a XXVIII-a, a avut loc la Filarmonica Banatului din Timișoara, şi a debutat cu un moment de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina.
Manifestarea s-a bucurat de prezența reprezentanților Uniunii Ucrainenilor din România, care, alături de autoritățile locale și cele județene, le-au urat mult succes atât concurenților cât și profesorilor însoțitori, veniți din opt județe ale țării.
La deschidere au participat președintele UUR, deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi, viceprimarul municipiului Timișoara, Cosmin Tabără, subprefectul județului Timiș, Sorin Ionescu, Prim-vicepreședinții UUR Gheorghe Hleba și Ilie Sauciuc, secretarul general UUR Liuba Horvat, vicepreședinții Ioan Herbil și Gavrila Miculaiciuc, președintele interimar al filialei UUR Caras Severin, Daniel Basaraba, membrul Consiliului UUR Ioan Recalo, inspectorul şcolar general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Timiş, Cosmin Hogea, inspector general adjunct ISJ Inspectoratul Scolar Timis, Francisc Halasz, președintele comisiei pentru tineret a UUR, Lușcan Ciprian, cadre didactice, membri ai filialei UUR Timiș.
”Pentru minoritățile naționale păstrarea limbii materne este un element fundamental al existenței, de aceea depunem eforturi deosebite pentru a menține și a promova învățământul în limba ucraineană”, a declarat președintele UUR, Nicolae Miroslav Petrețchi.
Uniunea Ucrainenilor din România asigură cazarea, masa și transportul participanților, precum și premii (1.000 de lei pentru premiul I, 800 de lei pentru premiul II, 600 de lei pentru premiul III, 400 de lei pentru mențiune și 200 de lei pentru participare).
Festivitatea a continuat cu un program artistic susținut de ansamblurile artistice “Zoloti Druzi” din Timiș, grupul vocal “Nadiya” din Maramureș și “Cervona Kalyna” din Bucovina.
