Ziua Internaţională a femeii din mediul rural | Povestea Elenei Torac: soţie, mamă, meşter popular şi viceprimar
Elena Torac: soţie, mamă, meşter popular şi viceprimar. O femeie puternică, la fel ca miile de femei din această ţară care însufleţesc comunităţilor din care fac parte. De ziua internaţională a femeii din mediul rural, am ales să vă pictăm în cuvinte portretul Elenei, născută, după cum ne spune, „într-un sat de munte – Brodina din frumoasa mea Bucovină, în ultima sâmbătă a lunii ianuarie 1971, în casa familiei Lisciuc”.
Este îndrăgostită iremediabil de localitatea natală în care şi locuieşte, Brodina de poveste, „sat în care jarul luminează și încălzește casa, loc unde se spun povești și se înfiripă doine și balade, sat unde se adună duhurile străbunilor ca să stea la sfat cu strănepoții”.
Dacă alți copii desenau cu creioane colorate pe caiete, eu desenam cu ceara și vopsea pe ouă
Am întrebat-o de unde a deprins dragostea pentru meşteşugul popular şi ne-a spus că este rezultatul unui amestec de curiozitate şi deprindere după modele din familie. „În copilărie”, îşi aminteşte Elena, „am avut aproape bunica Eufruzina și mama Paraschiva, care mi-au insuflat dragostea pentru tradiții și obiceiuri, în special pentru încondeierea ouălor, dragoste care mai târziu s-a convertit în pasiune și profesie. Am fost fascinată și am învățat încă de mică să dau o mână de ajutor la scărpători, ștergători, ouăle încondeiate, opinci, iile mesteşugite de bunica din partea mamei etc”.
„La 3-4 ani, bunica și mama îmi dădeau câte un ou în loc de jucărie și chișița (instrumentul cu care se încondeiază) și trasam primele linii sau alte forme geometrice ce îmi ieșeau la vremea respectivă. Dacă alți copii desenau cu creioane colorate pe caiete, eu desenam cu ceara și vopsea pe ouă. Exersând, mai târziu am început să le ofer ajutor, ca apoi să lucrez cot la cot cu ele”, rememorează Elena.
Se pare că arta încondeierii ouălor are un viitor în Brodina, deoarece, cei „trei prunci destoinici” pe care îi are Elena, „fură şi ei din pasiunea pentru ouă încondeiate”.
Încondeierea sau închistritul ouălor reprezintă un obicei străvechi în satele ucrainene din zona de munte. Oul încondeiat reprezintă pentru etnicii ucraineni viața, renașterea, bucuria, împăcarea, credința în cele sfinte. „Nu există Învierea Domnului fără ouă încondeiate la ucraineni”, ne spune sincer Elena.
Bătrânele din sat au fost adevăratele lăzi de zestre
Pe lângă formarea din familie, Elena Torac a urmat cursurile Şcolii Populare de Arte din Botoşani, secţia „Ouă încondeiate”. „Culmea, cu o profesoară la origini din Brodina”, precizează ea.
Perfecţionarea a făcut-o, însă, pe teren. „Practica nu se compară cu teoria” subliniază Elena şi mărturiseşte că „a avut mare noroc cu bătrânele din sat”. „Ele au fost adevărate lăzi de zestre, de la care am învățat multe, nu doar in arta încondeierii, ci și la țesut, cusut, confecționat opinci etc”.
Când îţi iubeşti neamul, satul, tradiţiile, nu poţi lăsa ca acestea să se piardă. Te implici pentru că simţi nevoia de a transmite mai departe copiilor şi tinerilor, explică Elena. „Meșteșugul e musai să-l transmiți mai departe”.
„Activităţile tradiţionale pe care le-am deprins în copilărie, bucuria cu care am purtat straiele populare, precum și obiceiurile satului, m-au făcut să colecționez de-a lungul vieții obiecte și costume populare vechi, pe care le-am expus într-o casă unde am și atelierul de încondeiat și unde organizez șezători și întâlniri la gura sobei cu bătrânii satului, dar și tinerii dornici de a învăța meșteșugul încondeierii”.
„Marea mea bucurie este să împărtășesc din deprinderile mele tinerilor, în special elevilor și studenților, în diverse împrejurări, târguri de specialitate, acțiuni organizate de muzee sau școli. Sunt mândră că am putut iniția 10 tineri din Fălticeni în cadrul unui proiect important pentru susținerea tradițiilor de la o generație la alta, finanțat de Uniunea Europeană, programul Grundtvig”.
Tradiţiile au adus premii şi trofee
Atunci când eşti dedicat şi pui suflet în ceea ce faci, aşa cum face Elena, rezultatele apar. „Am participat la cele mai prestigioase târguri ale meșterilor populari din țară, dar și la manifestări organizate în străinătate, precum: Austria, Germania, Italia, Portugalia, Franța, Moldova, Ucraina, Belgia sau îndepărtata Canadă”.
„Notabilă a fost invitația din partea Muzeului de Artă Populară al Saxoniei din Dresda, unde timp de trei săptămâni am expus obiecte de artă populară din Bucovina, precum și ouă încondeiate, în aprilie 2015. Priceperea, pasiunea și perseverența mi-au fost răsplătite prin numeroase diplome și trofee; amintesc cu drag premiile I de la Festivalul Național al Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, edițiile din 2004, 2006, 2008, trofeul Târgului de Artă Populară Cluj, ediția 2007, Premiul II la Festivalul Concurs de Ouă încondeiate Rogojesti 2013, jud. Botoșani, Diploma de Excelență pentru Păstrarea și Promovarea Meșteșugului, ediția 2012, Gura Humorului, precum și Trofeul Târgului de Paști de la Gura Humorului în 2009”.
Cu toate aceste rezultate remarcabile, Elena ne-a spus că cele mai deosebite distincții care o onorează sunt mulțumirea lăuntrică că împlineşte o menire înaltă și bucuria profundă că munca ei în slujba tradiției este apreciată și prețuită de către cunoscători.
Faptul că mai întâlnesc femei implicate în viața satului îmi dă speranța ca suntem pe drumul cel bun
Pe lângă pasiunea ridicată la rang de artă, Elena Torac este şi viceprimar în localitatea Brodina. Comuna, amplasată pitoresc pe malul râului Suceava, reprezintă un mozaic de așezări rurale, cu rădăcinile adânc înfipte în inima Obcinilor Bucovinei. Această frumoasă comunitate rurală împarte hotarele sale cu comunele Ulma, Straja, Izvoarele Sucevei, marcând totodată granița României cu Ucraina.
Am întrebat-o cât este de greu pentru o femeie să deţină o funcţie atât de importantă. Răspunsul, însoţit de un zâmbet, a fost mai mult decât edificator. „Pentru mine ca viceprimar nu este greu, eu consider comunitatea ca o familie mai numeroasă. Calitatea de femeie poartă avantajele și dezavantajele firești. Cred în puterea exemplului pozitiv prin propria persoană”.
„Ca femeie, datorită funcției de viceprimar, pot contribui la dezvoltarea comunității ucrainene, iar faptul că pe teren mai întâlnesc femei implicate în viața satului îmi dă speranța ca suntem pe drumul cel bun”.
Din cele zece sate care alcătuiesc comuna, șase sunt cu populație predominant de etnie ucraineană, iar sprijinul UUR a fost crucial în păstrarea identităţii ucrainene în zonă, ne-a spus Elena.
„Uniunea Ucrainenilor din România este intens implicată in promovarea tradițiilor și obiceiurilor ucrainene, în păstrarea identității culturale prin implicare și sprijinul financiar acordat pentru organizarea diverselor evenimente culturale legate de sărbătorile pascale, evenimente culinare, sărbătorile de iarnă, zile ale comunelor, hramuri ale bisericilor, concerte religioase etc.
Tinerii trebuie să învețe că floarea înflorește mai bogat în locul în care a fost semănată, nu răsădită
În finalul discuţiei, am întrebat-o pe Elena Torac ce consideră că trebuie făcut ca ucrainenii din România să îşi conserve identitatea. Speranţa stă în tineri, ne-a spus ea.
„Generația tânăra trebuie sa înțeleagă și sa păstreze (cum se poate in condițiile actuale), acea rânduiala fără de care satul din vremurile de altădată nu ar fi fost atât de frumos. Chiar dacă sunt variate posibilități de promovare, important este sa nu se îndepărteze prea mult de vatra satului, ci să-l aducă pe vizitator aici, oferindu-i posibilitatea sa participe la diferitele activități casnice cât și la activități organizate special pentru promovarea culturii ucrainene. Tinerii trebuie să învețe că floarea înflorește mai bogat în locul în care a fost semănată, nu răsădită”.
În satul de odinioară se spunea ca femeia ține trei pereți ai casei pe când bărbatul doar unul. Acest lucru oglindindu-se și în păstrarea tradițiilor, a meșteșugurilor populare unde femeile au rolul principal.
În loc de încheiere, vă lăsăm cuvintele Elvirei Romaniuc, Directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului despre Elena:
„Elena Torac este una din acele persoane de excepție care, trăind într-un areal încărcat de înțelepciune ancestrală, a știut să și-o apropie în mod firesc, descoperind tainele ascunse ale simbolurilor măiestrit realizate pe oul pascal românesc. În egală măsură, dăruită cu o generozitate nativă, a găsit calea de a transmite învățătura, creând școala tinerilor încondeietori de ouă din Brodina, remarcată, deja, și premiată în târgurile de specialitate”.
