210 ani de la nașterea poetului Taras Șevcenko, marcați la Cluj-Napoca

UUR

Uniunea Ucrainenilor din România are ca scop apărarea drepturilor privind exprimarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene

210 ani de la nașterea poetului Taras Hryhorovyci Șevcenko au fost marcați la Cluj-Napoca de către Filiala Cluj a UUR în parteneriat cu Specializarea limba și literatura ucraineană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” la data de 16 martie a.c. într-un cadru festiv, printre invitați numărându-se cadre didactice universitare, studenți, refugiați ucraineni.

Președintele filialei clujene, conf. univ. dr. Ioan Herbil, a deschis evenimentul prin evocarea personalității copleșitoare a Marelui Cobzar, supranumit „prorocul națiunii ucrainene”, după care a invitat-o pe dna Liza Kadelnyk, mezzo-soprana Operei Naționale din Cluj-Napoca, alături de fiica ei, Nadia, la chitară, să interpreteze celebrul cântec «Реве та стогне Дніпр широкий…» („Plânge Niprul și suspină… ”), pe versurile poetului ucrainean.

A urmat prima comunicare, prezentată de către doamna conf. univ. dr. Diana Tetean, de la Departamentul de limbi și literaturi slave al Facultății de Litere, cu titlul „Eternitatea clipei sau puterea salvatoare a artei în povestirea «Muzicantul» a lui T. Șevcenko”. Dna prof. D. Tetean a subliniat, printre altele, că: „în timp ce creației poetice a lui Taras Șevcenko i-au fost dedicate tomuri întregi de studii literare, proza lui a rămas vreme îndelungată într-un con de umbra (…). În scrisorile sale către prieteni, Șevcenko a declarat că a scris în jur de douăzeci de nuvele și povestiri. Din păcate, până la noi au ajuns doar nouă…. Scrise în cea mai mare parte a lor în exil între 1853-1856, aceste povestiri și nuvele cuprind detalii biografice și psihologice care vin să completeze imaginea noastră despre scriitor”, concluzionând următoarele: „Limba în care a cântat inima sa a fost limba ucraineană, iar limba în care a vorbit el contemporanilor si urmașilor săi a fost limba universală a artei pure”.

«Думи мої, думи мої» („Gânduri ale mele, gânduri”) a fost cel de-al doilea cântec ce a răsunat în sala D. Popovici în interpretarea aceleiași inconfundabile Liza Kadelnyk, interpretare plină de emoție care a sensibilizat audiența până la lacrimi.

În cea de-a doua comunicare, «Короткий огляд на рецепцію Т. Шевченка в румунському культурному просторі» („Scurtă privire asupra receptării lui Taras Șevcenko în spațiul cultural românesc”), susținută de lector univ. dr. Mihaela Herbil, a fost realizată o incursiune în viața cultural-literară românească, începând din anii ᾽80 ai secolului al XIX-lea, când apare pentru prima dată numele lui Taras Șevcenko în periodicele vremii, și până în zilele noastre.

Despre viața și opera lui Taras Șevcenko, cei prezenți au putut afla dintr-un film documentar inedit, din seria «Oбличчя української історії» („Fața istoriei ucrainene”).

A urmat un moment poetic, în care o fetiță din Ucraina, Alisa Krasnova, alături de studenții Specializării limba și literatura ucraineană, Tania Firisciac și Ivan Papariga, au recitat poezii ale lui Șevcenko.

În finalul acțiunii, președintele Filialei Cluj a UUR, Ioan Herbil, a prezentat comunicarea «Образ козацької України у творчості Тараса Шевченка» („Imaginea Ucrainei căzăcești în opera lui Taras H. Șevcenko”), în care s-a axat pe relevarea ideilor patriotice în lirica șevcenkiană, întruchipate de cazacii ucraineni, pe care poetul național ucrainean i-a evocat în numeroase poezii.

Dintre cei prezenți, domnul Volodymyr din Kiev a ținut să mulțumească Uniunii Ucrainenilor din România și Facultății de Litere pentru susținerea și promovarea valorilor și a culturii ucrainene.

Citiți în continuare…

Share This