A cincea ediţie a conferinţei „Ziua Limbii Ucrainene în România, prilej de reflecție asupra provocărilor din regiune” s-a desfăşurat joi, 9 noiembrie, la hotelul Sheraton din capitală. Evenimentul a început cu intonarea imnurilor naționale ale României și Ucrainei, urmat de un scurt moment de rugăciune, susţinut de părintele vicar Vasile Colopelnic, de la Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România.
În cuvântul de deschidere, Președintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Nicolae Miroslav Petreţchi, a evidenţiat faptul că celebrarea limbii materne este unul dintre cele mai importante momente din viaţa unui popor. „Orice popor poate să reconstruiască orice lucru material, dar nu poate reconstrui limba, dacă aceasta este pierdută”, a spus preşedintele UUR.
El a precizat că UUR depune eforturi considerabile pentru păstrarea limbii ucrainene, iar rezultatele s-au văzut la ultimul recensământ, care a reconfirmat importanța comunității ucrainene din România, una dintre cele mai însemnate din punct de vedere cultural, istoric și ca pondere geografică, ucrainenii fiind a treia cea mai numeroasă minoritate etnică din România. Nicolae Miroslav Petreţchi a mulțumit tuturor pentru sprijinul acordat limbii şi poporului ucrainean, mai ales în aceste momente dificile.
În continuare, au luat cuvântul reprezentanți ai Președinției, Guvernului și Parlamentului României, Radei Supreme a Ucrainei, administrațiilor publice locale din România și Ucraina, Ambasadei Ucrainei în România, Congresului Mondial al Ucrainenilor, Congresului European al Ucrainenilor, mediilor academic și eclezial.
Limba rămâne depozitara speranţei
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a condamnat agresiunea ilegală a Rusiei asupra Ucrainei și a subliniat că, într-o reacție la război și discursul urii, comunitatea ucraineană aduce limba ca vehicul de armonie, contrabalansând astfel denaturarea demagogică a limbajului și transformarea acestuia într-o armă de război. „Limba rămâne depozitara speranţei”, a subliniat oficialul.
Liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, deputatul Varujan Pambuccian, a evidenţiat importanţa limbii pentru identitatea unui popor. El a îndemnat la conservarea limbii materne, menţionând că este „cel mai important lucru pe care îl poate face un popor pentru el însuşi”.
Președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, deputatul Iulian Bulai, a vorbit despre ororile războiului din Ucraina, în care agresorul neagă dreptul la moştenirea identitară, culturală și lingvistică a Ucrainei. El a sublinat că „perlele se nasc ca urmare a unei suferinţe” şi a adăugat că „întărirea identităţii comunităţii ucrainene ca grup lingvistic este dată acum de filtrul acestei suferinţe”.
Limba maternă: comoară pentru toate minoritățile
Varol Amet, reprezentantul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, a evidenţiat că limba maternă este o comoară pentru toate minorităţile, comoară care trebuie păstrată cu sfințenie şi transmisă din generaţie în generaţie.
În cuvântul său, Viorel Cojocaru, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală din Ministerul Afacerilor Externe al României, a apreciat eforturile UUR pentru sprijinirea refugiaţilor. El a subliniat că Federaţia Rusă nu a atacat doar suveranitatea, ci şi dreptul poporului ucrainean de a-şi decide singur viitorul. „Rusia neagă întregul trecut al Ucrainei şi vrea să-i fure viitorul”, a punctat oficialul.
Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, a apreciat că limba este arma principală împotriva agresiunii Rusiei, care interzice învăţarea limbii ucrainene în teritoriile ocupate, încercând să distrugă, astfel, identitatea. El a amintit ajutorul multidimensional, oferit de statul român Ucrainei, și faptul că minoritatea ucraineană din România este susţinută la toate nivelurile.
Doina Iacoban, Subsecretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a exprimat apreciere pentru inițiativele desfășurate de Uniunea Ucrainenilor din România sub conducerea președintelui Nicolae Miroslav Petreţchi, considerându-le un model demn de urmat pentru toate minoritățile din România. „Vă preţuiesc pentru tot ceea ce faceţi pentru păstrarea tradiţiilor, a patrimoniului, a acestei mari bogăţii pe care o aveţi”, a spus Doina Iacoban.
Limba maternă este fundamentul moştenirii culturale a unui neam
Reprezentantul Ministerului Educaţiei, subsecretarul de stat Zoltan Kallos, a subliniat că aşa cum ne îngrijim zi de zi de patrimoniul material, tot așa trebuie să ne îngrijim şi de patrimoniul lingvistic. Oficialul a subliniat că minorităţile sunt parte a trecutului istoric al acestei ţări şi vor să fie şi parte a viitorului.
Gabriel Ghilea, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a afirmat că susţinerea conservării limbilor materne trebuie să reprezinte o preocupare permanentă a oricărui stat. “Limba maternă este fundamentul moştenirii culturale a unui neam”, a spus el, menţionând că sărbătoarea dedicată limbii materne este un reper deosebit şi este nevoie de eforturi permanente pentru transmiterea acestui tezaur către noile generații.
Subsecretarul de stat în Ministerul Culturii Sanda Marin Cajal a spus că cel mai mare ambasador al unui popor este cultura. Sanda Marin Cajal a îndemnat la rugăciune pentru pace, astfel încât fiecare popor să poată gândi şi vorbi în limba proprie.
Petru Bledea, subsecretar de stat în cadrul MAI, a precizat că un popor poate exista doar prin păstrarea specificului naţional şi lingvistic. El a amintit că diversitatea lingvistică este o componentă fundamentală a identităţii europene. „Să fim un exemplu de respect şi de înţelegere pentru comunităţile noastre variate”, a spus oficialul.
Trăim, alături de războaiele convenţionale, într-un amplu război informaţional
Dincer Geafer, Subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, a evidenţiat că viitorul comunităţilor etnice este incert fără conservarea limbilor materne. „Limba este elementul identitar cel mai important al unui popor”, a subliniat Dincer.
Prezentă la eveniment, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a vorbit despre pericolul dezinformării în contextul războiului din Ucraina. Ea a reamintit că AGERPRES s-a numărat printre instituţiile media care au avut corespondenţe de la faţa locului din diferite zone ale Ucrainei, încă de la începutul agresiunii ruse în ţara vecină. „Trăim, alături de războaiele convenţionale, într-un amplu război informaţional şi cred că acesta, deşi nu îl vedem, deşi nu este palpabil la fel ca un război convenţional, este mult mai periculos. Ca jurnalişti, trebuie să ne păstrăm acele două elemente – claritatea şi acurateţea”, a precizat Claudia Nicolae.
Reprezentantul TVR, Boris Velimirovici, a vorbit despre importanţa păstrării limbii materne şi despre rolul important pe care trebuie să îl aibă mass media în acest proces. Televiziunea publică îşi cunoaşte această misiune şi realizează foarte multe programe pentru minorităţi, a subliniat jurnalistul.
Cinci paneluri tematice
Conferința a fost structurată în cinci paneluri tematice, cu dezbateri pe teme de actualitate din regiune. Acestea au inclus discuții despre promovarea diversității lingvistice și culturale în context european, având ca exemplu modelul interetnic românesc, precum și rolul crucial al minorităților în consolidarea cooperării trilaterale dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Alte teme de dezbatere au inclus importanța sprijinului continuu pentru Ucraina în contrastul dintre democrație și autocrație, precum și contracararea dezinformării și propagandei, cu accent pe impactul acestora asupra proceselor politico-sociale în Europa.
Evenimentul a fost organizat în contextul Zilei Limbii Ucrainene, instituită prin Legea nr. 213/2018, la inițiativa deputatului Nicolae Miroslav Petrețchi
